Astăzi (4 septembrie 2014)… bifez o nouă zi în calendarul vieţii, o zi în care veştile prinse din zbor mă bulversează. Mă redescopăr sensibilă la problemele altora, căci au fost cândva şi ale mele, chiar dacă nu au avut aceeaşi intensitate şi nici acelaşi obiect.

Afară… parcă ar fi noiembrie de plumb.

În grădină… cred că vântul a rupt multe crengi. Întotdeauna cad întâi cele bătrâne şi cele fragede, nu?

În casă… două bidoane goale de coca-cola zac lângă fotoliu.

În bucătărie… mi-am pus la oţet un borcan mare de ardei usturaţi.

Sunt îmbrăcată cu… nişte haine. :-P

Ce muzică ascult acum… ventilatorul ce îmi răceşte laptopul.

Ce cărți citesc zilele astea… Crima din Orient Express, de Agatha Christie. Sigur am mai citit-o cândva, însă nu îmi amintesc multe din ea.

Ce mai meșteresc eu… am făcut în vacanţă o mulţime de brăţări din elastic. Le voi poza într-o zi, să le vedeţi (ceea ce a rămas din ele, că multe le-am dat deja).

Un lucru plănuit pentru săptămâna viitoare… planuri, planuri. Îmi fac mereu, însă neprevazutul îşi râde în barbă, sfidându-mă.

Am învățat… că o pisică hiperactivă se îngraşă mult mai greu decât una puturoasă.

Sunt recunoscătoare… soarelui, când răsare. Nu e cazul astăzi.

Mă gândesc… să angajez un om care să mă scape de mişunat prin bucătărie în dimineţile când sunt singură acasă. Aşa mi-e lene să fac cafeaua…

Aștept/sper… ca proiectul despre care am vorbit o noapte întreagă cu Adi să se materializeze.

Un citat/proverb favorit… Gloria este trecătoare. Anonimatul este veşnic. Cică ar fi vorbele lui Napoleon Bonaparte.

O fotografie preferată

degete