Astăzi (11 martie 2014)… aștern o nouă pagină în jurnal, o pagină în care sper să pot scrie fără să mă las copleșită de pesimismul ce mă învăluie în tenebrele lui în ultimul timp.
Afară… văd în fiecare zi câte o rază subțire de soare. Zilele trecute nu avea mare putere, dar avea ambiție și nu se lăsa alungată de vântul ce împingea cu putere norii spre ea.
În grădina… bucătăriei mele se zăresc vreo zece fire de tărtăcuță, răsărite la primul zâmbet al soarelui.
În casă… e liniște, o liniște care nu îmi face bine. Să cante Ricchi e poveri, că ei îmi dau o stare de bine cu veselia pe care o afisează.
În bucătărie… nu intru… Mă sperie frigiderul ăla gol…
Sunt îmbrăcată cu… colanți și un tricou lung cât o rochiță.
Ce muzică ascult acum… Sara perche ti amo…
Ce cărți citesc zilele astea… Cartea ceaiului, de Okakura Kakuzo, în paralel cu cartea La capătul curcubeului, pe care preconizez că o voi termina de ziua mea, în septembrie, dacă citesc în acest ritm.
Ce mai meșteresc eu… îmi pun gânduri în ordine, renunț la oameni care îmi strică dispoziția și sper să îmi fac timp mai mult pentru mine și pentru cei ce îmi sunt dragi.
Un lucru plănuit pentru săptămâna viitoare… să trăim până atunci… Un lucru plănuit pentru mâine: să mă tund scurt, cât mă va lăsa inima de scurt.
Am învățat… că nu tot ce zboară se mănâncă și că nu toți cei care îți zâmbesc te plac.
Sunt recunoscătoare… vointei mele, care mă ajută să nu le spun unora în față ”mai du-te dracu de jeg!”.
Îi mai sunt recunoscătoare Kadiei, de pe blogul căreia am aflat de filmul Soția călătorului în timp.
Mă gândesc… că sunt femeie și nimic din ceea ce simte, gândește sau face o femeie nu-mi este străin.
Aștept/sper… ca până la 1 mai să revin la forma în care eram înainte de a avea blogul, să pot colinda munții de care îmi este atât de dor.
Un citat/proverb favorit… Nu te lăsa copleșit de impresiile altora, nu da explicații celor care nu au legătură cu problemele tale, renunță la ”prieteniile” care îți răpesc timp și energie, oferindu-ți în schimb nervi și dezamăgiri. Vienela.
O fotografie preferată…
Pufosii astia din fotografie parca sunt in antiteza cu toata pagina de jurnal :)
ce hotărâtă eşti azi. îmi place :). dă-o încolo de tristeţe că nu face bine la nimic. zâmbeşte. chiar dacă o faci aiurea în tramvai. cică funcţionează. cică…
tunsă scurt? hm… ştiu cum e să faci schimbări din astea radicale. e cool. te face să te simţi ca nouă. eu îţi recomand tunsoarea asimetrică :).
No, mie imi place tare mult citatul ala din Vienela :)
Macar ei sa inveseleasca atmosfera, daca eu nu reusesc… :)
Poza e superbă. Mi-e greu să accept ideea că o femeie poate avea părul mai scurt decât al meu, dar unora chiar le stă bine…
Numa de te-ai ține de cuvânt ! :D
Alungă tristețea, taie-ți părul și vezi-ți de ale tale fără să-ți pese de nimeni, Vienela. Succes !
Tine frigiderul inchis ca sa nu te inspaimente si ramai in bucatarie sa faci niste prajiturele. Face bine la starea de spirit. Dar stii asta deja.
Tine-te de cuvant, cum spune si Zina. Urca muntii aia, eu nu visez la ei ca ma cunosc prea bine.
Va veni căldura și ne vom dezmorți…Atât de mult frig nu ne-a făcut prea bine. :)
Dau eu vina pe a stenia de primăvară în locul tău. Acum c-adat soarele sper ca supărările să se risipească precum norii care-au stat atâta timp deasupra noastră.
Şi mie mi-e dor de munţi şi abia aştept să-i colind din nou!
Pai sa vina Unu Mai ala mai repede , zic…ca mie mi-e dor de Vienela…
Azi mi-am cumparat singura cercei…daca tot nu primesc nimic de la nimeni….si-mi vine sa pup pe toata lumea de bucuria cerceilor mei… :D
Azi e 12. Te-ai tuns????
Si eu ador Ricchi e poveri si visul meu e sa am bani sa ma duc la concertul lor cand mai vin e la Bucuresti. uite inca ceva ce avem in comun.
Munţii…. să vină vara! Şi mie îmi este dor de munte!
Astăzi am fost şi eu într-o fază de pesimism. Sper să fie doar de la oboseală şi mâine să scap de ea. Vreau şi eu tărtăcuţe, îmi par la fel de fascinante ca fasolea lui Jack.