Iubesc viața și iubesc să dansez pe ritmurile impuse de ea

Iubesc viața și iubesc să dansez pe ritmurile impuse de ea. Mă porți în pași de dans spre un tărâm pe care nu-l cunosc, dar pe care mereu mi-am dorit să îl explorez până în cele mai tainice ungherele ale sale. Mă împiedic la fiecare pas, dar ție nu îți pasă. Înlănțuiți, știi că putem străbate lumea, că ne-o putem așterne la picioare, că putem trece peste orice obstacol.

Mă prinzi de mijloc și mă ghidezi prin viață, reglându-ți pașii după ai mei, corectându-mă când greșesc. Mă simt ca într-un vals alături de tine. Plutesc, am impresia că nu ating pământul, simt cum mă ridic spre cer, purtată de pasiune, simt cum ating norii în îmbrățișarea dansului tău.

Chiar și când stăm țepeni, într-un menuet desuet (ha, ha, ce-mi place cum sună!), când părem atât de seriosi, noi tot plutim pe aripile dansului, în lumea noastră, neștiuți de nimeni, neinteresanți pentru alții, dar atât de pasionali, într-o intimitate unică, dată de prietenia și iubirea ce ne leagă.

Uneori suntem zbuciumați, dansăm pe ritmurile vioaie ale unor dansuri ce îmi sunt necunoscute ca nume, însă atât de dragi datorită rapidității cu care mă învârți, făcându-mă să văd lumea într-o mișcare continuă, amețitoare.

Iubesc viața și iubesc să dansez pe ritmurile impuse de ea, astăzi lent, ca într-un dans în doi, cu luminile stinse și muzică silențioasă, mâine într-un dans săltăreț alături de prieteni, într-o piață aglomerată, cu soarele arzând pielea.

 

 

Viața este un dans, în care fiecare dintre noi își alege melodia, ritmul și pașii pe care vrea să îi urmeze. Chiar și cei mai slabi dansatori ai lumii au dansul lor propriu, cu pași timizi, pe care doar ei îi cunosc.

În acest fel văd uneori viața. Mi-o imaginez ca pe un dans și încerc să fac pașii potriviți, să mențin ritmul și să mă potrivesc cu partenerul.

Tu pe ce fel de ritm îți dansezi viața?