Istoria şi rolul jucăriilor în viața copilului

Să vorbim despre istoria şi rolul jucăriilor în viața copilului.

Tot mai mulţi specialişti sunt de părere că jucăriile au o contribuţie importantă în viaţa copilului, că fără ele evoluţia ar fi încetinită sau incompletă. Deşi uneori auzim voci care susţin că strămoşii noştri nu aveau jucării şi nu cunoşteau bucuria jocului, axaţi fiind pe muncă şi pe încercarea de a supravieţui vremurilor, descoperirile arheologice ne arată că realitatea era cu totul alta. Încă din timpuri străvechi, copiii au avut posibilitatea de a învăţa despre viaţă cu ajutorul jucăriilor.

Există muzee în care sunt expuse piese de o reală valoare, exponate care dovedesc faptul că jucăriile au existat din cele mai vechi timpuri, bucurând inimi de copii şi contribuind la buna lor dezvoltare, contribuind, de ce nu, la progresul omenirii. Cele mai vechi jucării despre care avem informaţii erau lucrate din materiale găsite în natură (lemn, lut…) şi reprezentau figurine antropomorfe şi zoomorfe. Au fost găsite şi diverse jucării zornăitoare, potrivite în general copiilor cu vârste foarte mici.

Au urmat, pe rând, jucării din lemn, tot mai bine lucrate, jucării din ceramică, apoi din materiale mai uşoare, aşa cum erau păpuşile din paie sau cele confecţionate din pănuşi de porumb, păpuşile din „papier mâché“ (carton presat) şi apoi cele atât de frumoase, lucrate din porţelan, păpuşi ce încă uimesc prin atenţia cu care au fost realizate, ca mai târziu să apară păpuşile din plastic, celuloid şi cauciuc. Nici măcar copiii săraci nu stăteau fără jucării. Îmi amintesc poveştile bunicii mele, care spunea că îşi făcea păpuşi din cârpe sau din linguri de lemn îmbrăcate în cârpe. Ajungând în zilele noastre, putem afirma că reprezentative sunt astăzi celebrele papusi Barbie si Frozen.

Istoria şi rolul jucăriilor în viața copilului

Jucăriile au un rol extrem de important în educarea şi dezvoltarea armonioasă a copilului. Încă din primele luni de viaţă, bebeluşul începe să îşi exploreze corpul, dar şi mica lui lume înconjurătoare, să descopere sunete, forme şi culori, să recunoască voci şi să identifice diverse obiecte. Ce rol au jucăriile în tot acest proces? Putem afirma fără teama de a greşi că jucăriile au rolul de a le stimula copiilor gândirea, atenţia şi imaginaţia, de a le trezi curiozitatea, afectivitatea, diverse abilităţi, de a-i ajuta să îşi realizeze propriile imagini despre ei, despre lume, despre viaţă, despre realitatea înconjurătoare.

Părinţii trebuie să ştie că jucăriile sunt gândite pe grupe de vârstă, astfel încât copilul să poată învăţa cu ajutorul lor treptat, pe măsură ce se dezvoltă la nivel fizic şi intelectual, pe măsură ce poate înţelege cum funcţionează jucăriile, fără a se pune în pericol. Tocmai din acest motiv, anumite jucării nu sunt potrivite copiilor cu vârsta mai mică de trei ani, căci ei au tendinţa de a duce la gură tot ceea ce le iese în cale. În tot ceea ce face, copilul încearcă să imite ceea ce vede la părinţi, căci ei îi sunt primii învăţători, ei sunt cei ce îi deschid ferestre spre lume.

Vreau să închei articolul despre istoria şi rolul jucăriilor cu o poveste care, din păcate, este reală 100 %. Printre cei care îmi erau cândva vecini de bloc exista o familie cu un singur copil. O fetiţă. Din apartamentul lor se auzeau deseori plâns de copil, ţipete ale părinţilor, certuri. Într-o zi, în faţa blocului, am avut ocazia de a vedea cum fetiţa, ieşită la joacă, aplica pe păpuşă tot ceea ce văzuse şi trăise în casă. Îi dădea palme, ţipa la ea, îi vorbea urât şi îi reproşa că nu este bună de nimic, că nu ştie şi nu vrea să facă nimic aşa cum ar trebui.

Credeţi că se poate dezvolta armonios un copil care nu are jucării sau care, din neglijenţa părinţilor, ajunge să îşi bată păpuşile?

Dacă v-a plăcut articolul Istoria şi rolul jucăriilor în viața copilului, vă rog să dați un share.