Timp de aproape două luni Ionuț a refuzat să se împace cu unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, cel care îl enervase când au fost în Bikers, să asculte Nişte Băieţi. Au petrecut o seară în bar, au ascultat muzică, au băut, iar la sfârşit s-au şi certat, că aşa se termină uneori chefurile băieţilor.

Găsiseră un tip care avea o tolbă plină cu poveşti, din care cea mai nevinovată şi mai decentă începea cu: “Frate, eram în pădure, singur şi mort de foame, iar pentru a supravieţui am vânat veveriţe cu adidasul…”

Fiind beţi, nu îşi dădeau seama de absurditatea povestirilor şi s-au supărat când prietenul mai treaz a încercat să îl trimită la plimbare pe Ion Creangă de Bikers.

Nici când s-au trezit nu au dat dovadă de mai multă înţelepciune, aşa că au trăit mult timp cu impresia că prietenul le-a stricat distracţia, fără ca vreunul să-şi fi adus aminte efectiv cum se distrau. :))

Voi cunoaşteţi oameni care au tolba plină de poveşti de necrezut?