Citisem la Nina că şi-a făcut cont pe olx, că a vândut o geantă pe care nu o mai folosea si mi-a trecut prin cap să fac un soi de inventar al lucrurilor adunate prin casă, lucruri pe care nu le-am mai utilizat şi la care aş putea renunţa. Încă nu am reuşit, dar asta m-a făcut să mă gândesc la câte obiecte cumpără un om într-o viaţă. Muncim pentru a avea bani, iar cu banii câştigaţi ne cumpărăm diverse lucruri, mai mult sau mai puţin folositoare. Dintre ele, prea puţine ne însoţesc pe întregul drum al vieţii. Cele mai multe se strică, se demodează, ajung să ne plictisească.

Este aproape imposibil să faci un inventar complet al lucrurilor adunate. Chiar şi o listă cu obiecte cumpărate într-un singur an de viaţă este greu de întocmit. Dar dacă ne-am încumeta să întocmim un inventar al obiectelor cumpărate, ca să vedem cât am muncit pentru ele, câte am păstrat şi câte am aruncat/stricat/donat? Nu cumva am descoperi că irosim prea mulţi bani, că ne-am putea lipsi de o mulţime de lucruri? Dacă nu ar fi goana această după adunatul de obiecte, oare am munci mai puţin, ne-am limita la strictul necesar, am cheltui banii pe alte plăceri?

Îmi arunc ochii prin casă şi observ rapid diverse vase de bucătărie pe care le-am cumpărat numai pentru că erau frumoase, deşi nu aveam trebuinţă de ele. În acelaşi timp, gândul îmi fuge la castronul portocaliu pe care l-am văzut zilele trecute într-o vitrină, la un cuţit zărit în kaufland, la nişte prosopele de bumbac şi îmi fac deja planuri de achiziţie. Acelaşi lucru mi se întâmplă şi în sufragerie, în dormitor, în baie, oriunde m-aş duce. Sunt conştientă că am cumpărat mereu obiecte inutile şi, în acelaşi timp, abia aştept să cumpăr altele. Mi-ar plăcea să pot rezista tentaţiilor, iar cu banii economisiţi să îmi ofer excursii sau munţi de dulciuri. Dar pot? :)