Într-o dungă

Era o dunguliță fină, atât de subțire, încât cu greu putea fi observată cu ochiul liber, însă ochiul celălalt, ocupat fiind cu cercetarea temeinică a oricărui nimic, a descoperit-o imediat. A dat alarma, căci teoria nu se pupa cu practica. Știam că orice om, dacă are norocul de a trăi destul de mult, într-o dimineață va observa că pe chip i-a apărut o dunguliță. Întâi una subțire, insesizabilă, apoi tot mai multe și mai adânci, însă nu puteam admite că mi se întâmpla și mie.

Se cereau măsuri drastice. Dungulița era la coada ochiului, semn că m-am strâmbat prea mult la soare, semn că am râs prea mult la glumele altora, semn că am mijit prea des ochii, privind în zare. Deci râsul va fi interzis complet și definitiv! Nu voi permite să mai apară alte dungulițe, cel puțin nu în următorii ani. Dar ce să fac acum cu cea deja ivită așa, pe nepoftite? Creme, am nevoie de creme! Și am uns tenul cu toate unsorile posibile și imposibile. Degeaba! Dungulița nu se dădea dusă!

Din acea dimineață, obiceiurile mi s-au schimbat. Verificarea bătăilor de gene și a zâmbetului din colțul gurii au trecut pe planul doi, surclasate fiind de cercetarea fiecărui milimetru de ten, pentru a surprinde momentul apariției unei noi dungi. O perioadă totul a fost ca înainte, după care lucrurile au luat-o la vale. Azi o dunguliță fină, mâine una puțin mai pronunțată, poimâine iar una fină. Creme, masaje, felii de diverse legume și fructe, nervi și sperante… Femeile știu de ce…

Dungi. Întotdeauna mi-au plăcut obiectele vestimentare dungate, însă m-am ferit de ele din cauza glumelor pe care le găseam în caietele lui nenea Bică. Văzusem prea multe chestii amuzante legate de femeile plinuțe care se ascund în spatele dungilor verticale, la fel cum văzusem și glume cu oameni ascunși în spatele gratiilor, îmbrăcați în dungi. În mintea mea de tânără naivă, nu doream să fiu asociată cu nici una dintre aceste categorii.

Dungi orizontale. Se spune că hainele care au model cu dungi orizontale te fac să pari mai rotund, mai gras. Descopăr cu stupoare că, fără să îmi dau seama, fără nici cea mai mică intenție conștientă, am adunat în șifonier o mulțime de tricouri, pulovere, șosete, bluze, toate cu dungi orizontale. De ce nu par mai rotundă când le îmbrac? Am mai destrămat un mit? De ce dungulițele fine ce îmi brăzdează chipul nu păcălesc pe nimeni? Încă nu mi s-a întâmplat, în ultimii ani, să-mi spuna cineva că sunt rotundă la față…

Puțini sunt cei care observă că port dungi verticale sau orizontale, puțini observă dacă îmbrac pantaloni călcați la dungă, puțini sunt cei care îndrăznesc să îmi spună că am o nouă dunguliță apărută pe chip. Tot ce reușesc oamenii să observe la mine se rezumă la câteva cuvinte, pe care le aud foarte des, mai ales de la prieteni: Vienela, ești într-o dungă!