Inscripţie pe o uşe – Jurnal de femeie simplă 59

Mă gândesc… mult la soare abia când nu îl mai am alături dimineaţa, aştept/sper… să apară minuni acolo unde ele nu există, meşteresc lucruri pe care nimeni nu le cere. Fac toate astea ascultând muzica pe care doar eu o pot auzi, aşa cum am învăţat… pe vremea când îmi închipuiam că aş putea fi buna vrăjitoare ce amestecă în oală ierburi nectarifere pentru a le servi rătăciţilor licori cu puteri magice.

Parcă nici o dimineaţă nu a început precum cea de astăzi (29 noiembrie 2014)…, cu prea mulţi “prea”: prea frig afară…, prea cald în casă…, prea aglomerat în bucătărie…, prea multe bloguri de citit…, prea multe întâmplări de povestit şi în grădină prea multe buruieni de jumulit.

Dacă aş reuşi să termin cărţile pe care le citesc zilele acestea, mulţi bloggeri aş face fericiţi. Am promis să scriu despre ele, am promis să le trimit mai departe, am promis… E singurul lucru plănuit pentru săptămâna viitoare…

Sunt îmbrăcată cu… versuri de Tudor Arghezi, sunt învăluită în îndemnul lor şi pentru asta îi sunt recunoscătoare poetului… Vă las cu un citat/proverb favorit… din poezia Inscripţie pe o uşe.

“Nu şovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista.

Purcede drept şi biruie-n furtună.”