Mă gândesc… mult la soare abia când nu îl mai am alături dimineaţa, aştept/sper… să apară minuni acolo unde ele nu există, meşteresc lucruri pe care nimeni nu le cere. Fac toate astea ascultând muzica pe care doar eu o pot auzi, aşa cum am învăţat… pe vremea când îmi închipuiam că aş putea fi buna vrăjitoare ce amestecă în oală ierburi nectarifere pentru a le servi rătăciţilor licori cu puteri magice.
Parcă nici o dimineaţă nu a început precum cea de astăzi (29 noiembrie 2014)…, cu prea mulţi “prea”: prea frig afară…, prea cald în casă…, prea aglomerat în bucătărie…, prea multe bloguri de citit…, prea multe întâmplări de povestit şi în grădină prea multe buruieni de jumulit.
Dacă aş reuşi să termin cărţile pe care le citesc zilele acestea, mulţi bloggeri aş face fericiţi. Am promis să scriu despre ele, am promis să le trimit mai departe, am promis… E singurul lucru plănuit pentru săptămâna viitoare…
Sunt îmbrăcată cu… versuri de Tudor Arghezi, sunt învăluită în îndemnul lor şi pentru asta îi sunt recunoscătoare poetului… Vă las cu un citat/proverb favorit… din poezia Inscripţie pe o uşe, care mi se potriveste bine in aceasta perioada tulbure din viata mea.
“Nu şovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista.
Purcede drept şi biruie-n furtună.”
În mijlocul vieții, când norii amenință să acopere cerul sufletului tău, amintește-ți mereu de înțelepciunea acestui citat: “Nu şovăi, nu te-ndoi, nu te-ntrista. Purcede drept şi biruie-n furtună.” În fața adversităților, fie ele sub forma unei furtuni violente sau a necazurilor cotidiene, forța interioară și hotărârea de a merge înainte sunt cele care te definesc cu adevărat.
Imaginează-ți că ești în mijlocul unei furtuni, cu vântul sfâșietor și ploaia rece bătându-ți în față. Cu toate acestea, stai drept și cu fruntea sus, conștient că fiecare pas înainte este o victorie asupra adversității. În loc să te lași cuprins de teamă sau să îndoi genunchii în fața provocărilor, alegi să-ți îmbrățișezi curajul interior și să-ți hrănești perseverența.
Viața este adesea o călătorie presărată cu obstacole, iar succesul nu este întotdeauna măsurat în momente de liniște, ci în abilitatea de a rămâne neclintit în mijlocul furtunii. Fiecare pas înainte, fiecare luptă depășită și fiecare zâmbet în ciuda vremurilor grele sunt pietrele de temelie ale unei victorii personale.
Așadar, nu te lăsa copleșit de incertitudini sau de aparența întunecată a norilor deasupra ta. În loc să te retragi în umbrele tristeții sau să-ți îndoi sufletul, amintește-ți mereu că înțelepciunea și curajul tău pot învinge orice furtună. Purcede cu hotărâre pe calea ta, știind că luminătorul răsărit al speranței te va ghida întotdeauna spre izbândă.
În final, învață să îți împărtășești lumina interioară și să fii o sursă de inspirație pentru cei din jur. Prin exemplul tău de a înfrunta furtunile vieții cu demnitate și încredere, vei descoperi că poți fi propriul tău arhitect al fericirii și biruinței.
M-am decis să pregătesc zilnic pentru pagina de facebook a blogului o fotografie preferată…, însoţită de un citat adecvat.
Să nu uitaţi de umbrela ce vă aşteaptă la joacă!
Update: jocul spre care am facut trimitere a murit destul de repede, caci oamenii nu au gustat placerea de a scrie texte pornind de la o fotografie, lucru care mie imi place maxim si pe care il fac cat de des pot. E doar pierderea lor, va jur. Chestia asta iti dezvolta imaginatia, iti slefuieste talentele de scriitor, te binedispune etc etc.
Să spun IMI PLACE, aș debita, deja, un truism despre scrisul tău! Dar îmi place, ce să fac?! Și asta nu ca ecou la ce ai imprimat tu, ieri, pe blogul meu! Unde ți-am și mulțumit.
Sa spun ca nu ma emotioneaza cuvintele tale, ar insemna sa mint…
Iti multumesc!
Cu răutate
Cu răutate, lasă „ ușa” în legea ei ort. apoi sterge com/
Nu sterg nimic, dar iti multumesc pentru grija si atentionare (mi-as dori sa fie mereu cineva care sa ma traga de maneca atunci cand gresesc)! Imi place cum suna “uşe”. Si apoi, exista in aceasta varianta pe net… ;)
Asa am sa fac, nu am sa ma intristez!
Iti doresc sa reusesti! Mie nu imi iese mereu… :)