A auzit de Ignat că în vin este adevărul. De atunci îl tot caută cu înfrigurare. E sătul de minciuna unui decembrie lipsit de gerul purificator și de zăpada moale a noilor începuturi. Nu mai vrea reni încremeniți pe dale de piatră. Nu mai vrea colindători ce nu își cunosc rolul și versul. Nu mai caută pachete sub bradul artificial. Sătul de atâta roșu crăciunesc, toarnă în pahare numai vin alb. Dar vinul alb e de fapt galben. Cu mutră de îngeraș plecat să salveze lumea de ea însăși, cu mișcări de Moș prea mult rămas pe pământ, cu hazul unui elf plictisit de legende, întinde un deget și scrie în praful istoriei: In vino veritas.
Vântul sărbătorilor de iarnă, vesel și neîngrădit, ascunde adevărul într-o desagă jerpelită. O împodobește cu beteală și clopoței. De jur împrejur plantează o barieră de lumânări parfumate. Cui îi pasă de adevărul lui? Minciuna crește în lume ca un cozonac pus la dospit. Se coace în soarele fals al unui decembrie nenins. Oamenii își taie din ea felii rumenite. Își zâmbesc. Împart cadouri și se cred mai buni. Câteva zile. Apoi revin la vechile obiceiuri. Uitarea se ascunde în vin, alături de adevăr. Dar oamenii nu au nici timp, nici chef să îl asculte pe el, pe omul singur și trist, pseudo-filozof ce meditează în tăcerea nopților de iarnă mult prea calde, mult prea scăldate în vinul alb care e galben.
Eu am încercat, vă jur. Dar muzica răsuna prea tare și nu am prins decât fragmente din jelania sa. Mi-am astupat urechile, de teamă că îmi va strica distracția. I-am mai turnat vin în pahar și l-am rugat să își țină adevărul pentru el. E oricum prea multă tristețe în lume, chiar și în zile de sărbătoare. Am zărit un crâmpei din ea. M-am grăbit să închid ușa, să mă separ de tot ce este rău. Am fost atât de ocupată să trăiesc, încât am uitat să urez de bine prietenilor. Sper totuși că nu l-au întâlnit pe omul care încerca, beat fiind, să vorbească lumii despre adevărul său.
Să aveți în continuare sărbători frumoase! Să ascultați doar adevărul vostru, fie el găsit în vin, în iubire sau în experiențele de viață!
Dacă vă rămâne timp, treceți și pe la colegii mei, să vedeți cum au folosit cele 12 cuvinte: Mos, elf, ingeras, beteala, lumanari, clopotei, reni, desaga, rosu, cozonac, colindatori, pachete.
…da, fiecare alege ce să vadă. Nu sunt de acord cu ce spui, dar stii asta deja de ani de zile și esti omul care îmi permite mereu să spun ce gândesc. Să ai parte doar de bucurii acum și mereu!
Nu o spun eu, ci omul singur si trist care bea vinul alb… :)
Te imbratisez si iti urez sa ai un an nou excelent!
de aceea prefer sa privesc Craciunul cu ochi de copil sau prin ochi de copil si nu prin picaturile bahice. intotdeauna licorile astea au scos din mine tristeti pe care nici eu nu stiam ca le am.
macar din cand in cand meritam sa ne bucuram pe deplin de viata si de cei dragi.
Sarbatori frumoase Vienela draga!
Craciunul de anul acesta a fost pentru mine destul de ciudat. M-am simtit pe jumatate copil, pe jumatate adult cu responsabilitati pe umeri. Dar mi-a placut asa… :)
Sarbatori senine sa ai!
Ce simplu ar fi ca sa inchidem usa ca sa ne putem separa de raul lumii! Totusi nu cred ca asta e “solutia”. Mereu am simtit ca daca intorc capul in alta directie decat cea a adevarului trist, pentru a nu-l vedea, nu fac decat sa pacalesc momentul meu. Adica nu rezolv nimic, cu sau fara vinul alb care e galben! Asa ca mai bine nu intorc capul si ma prefac ca nu imi este teama sa privesc. Si cine stie ce voi mai descoperi…
Draga Vienela, iti urez zile frumoase si limpezi alaturi de dragii tai.
La Multi Ani si spor in tot ceea ce faci sau visezi!
Sigur, nu asta este solutia, insa de aceasta data chiar am vrut sa uit pentru o clipa (o zi) ca viata nu e doar roz.
Te pup, Suzana! Sa ai sarbatori frumoase si un an nou minunat!