Dacă cineva şi-a imaginat că doar adopţia unui copil este treabă complicată, atunci s-a înşelat. Chiar şi adopţia unui animăluţ frumos cum este Vladimir, pisoiul despre care vă spuneam aseară, este treabă serioasă şi poate dura ceva timp. Aflând că este al nimănui, ne-am dorit să îl avem, să fie al nostru. Am trimis un mail în care îmi exprimam dorinţa şi am primit un răspuns care conţine 13 întrebări legate de condiţiile pe care le putem oferi micuţei feline. Vreau să le vedeţi şi voi, pentru a ştii cam care sunt cerinţele, în cazul în care vă doriţi un motănel, o pisicuţă, un animăluţ de casă.
“Dacă vă interesează să adoptaţi, am dori să ştim care sunt condiţiile de viaţă pe care pisoiul le va avea la dvs ( menţionez că întrebările sunt puse strict din punctul de vedere al condiţiilor de viaţă pe care le veţi asigura pisicii ) :
1. unde va sta -casă cu curte sau apartament, proprietatea dvs sau staţi cu chirie ( în cazul chiriei ar trebui să aveţi şi acordul proprietarului pt că nu toată lumea este de acord cu pisică în casă ).
2. dacă va avea acces afară.
3. în cazul în care locuiţi la apartament cum procedaţi cu ferestrele/balconul ( au fost cazuri de pisici ce au căzut de pe
pervaze, balustrade ).
4. dacă aveţi venit stabil-în sensul că orice animal presupune nişte costuri de întreţinere şi dacă cunoaşteţi care sunt
aceste costuri ( a nu se înţelege că mă interesează ce salariu aveţi, ci doar dacă aţi luat în calcul costurile unui animal ).
5. ce fel de hrană îi veţi da.
6. dacă îi veţi pune litieră cu nisip sau preferaţi să facă pe ziare, la scurgere etc.
7. dacă o veţi castra, vaccina, deparazita.
8. ce veţi face cu pisoiul când plecaţi în concedii/vacanţe.
9. dacă aveţi în familie persoane alergice la pisici, dacă toată lumea cu care locuiţi este de acord cu adopţia, dacă aveţi copii şi dacă sunt obişnuiţi cu animalele.
10. dacă sunteţi familiarizată cu faptul că orice pisică îşi mai ascute ghearele pe canapele, mai lasă păr prin casă etc.
11. dacă aţi mai avut pisici/alte animale şi ce s-a întâmplat cu ele.
12. dacă aţi luat în calcul că o pisică poate ajunge la vârsta de 15-20 ani dacă este bine îngrijită.
13. ce vârsta aveţi.
Decizia de adopţie se va lua în funcţie de răspunsurile primite, iar adopţia se face cu contract care presupune că nu veţi
maltrata/abandona animalul şi că, în caz de neacomodare, îl veţi returna.”
Aşa arată mailul pe care l-am primit, astea sunt întrebările pe care este posibil să le primiţi atunci când vreţi să adoptaţi o pisicuţă. Eu am răspuns extrem de sincer la întrebări, am detaliat acolo unde era cazul, iar acum stau ca pe ace, pentru că am spus că nu va avea acces afară şi că nu ne permitem să îi dăm Whiskas (ăsta era cel mai scump tip de hrană pentru pisici pe care îl ştiam). Nu aş vrea să îi schimb obiceiurile, dar dacă dumnealor l-or fi hrănit cu aşa ceva… :((
Sper să primim totuşi un răspuns afirmativ, pentru că deja ne-am făcut planuri legate de Vladimir. Este normal ca cei care îl oferă spre adopţie să se intereseze de condiţiile pe care puiul le va avea şi îmi doresc ca noi să le întrunim. Să ne ţineţi pumnii strânşi! Vă mai pun o poză cu el… Eu nu mă mai satur privindu-l…
Eu n-am adoptat pisica pe care o am acum, dar cand m-am dus la veterinar sa o vaccinez, castrez, samd, m-a pus sa completez un chestionar asemanator. M-au asigurat ca e pura formalitate, avand in vedere ca deja o aveam in custodie (:D), dar banuiesc ca daca n-as fi raspuns cum trebuie, puneau politia animalelor pe urmele mele :lol: (oops, asta se intampla in alte tari)
Oops, la noi nu functioneaza bine nici politia pentru care platim niste dari. :))
Da, si mama imi spunea ca medicul veterinar i-a cerut sa completeze formulare pentru pisicute (asta pe vremea cand era sanatoasa si avea asa ceva).
Avand in vedere ca locuiesti la parter, fara balcon nu prea are de unde sa cada. :)
Ma bucur ca adopti un motanel, acum sigur nu te vei mai descurca fara un K. :))
:)) Daca va lasa mult par prin casa, voi avea motiv sa te invit la o cafea. :))
Oricum tinem geamurile rabatate, rar le deschid larg. ;)
Întrebările mi se par întemeiate şi de bun-simţ. Există şi altă mâncare mai puţin scumpă decât Whiskas şi la fel de bună. Sper ca până la urmă să conteze că este foarte dorit şi va fi foarte iubit.
Succes! Să ne ţii la curent :)
Cred ca m-ai lasat fara comentar!
Ok, mai bine tac si îti tin pumnii sa poti primii pisoiul! :)
Exagerare totala! Bafta! :*
Zau ca nu e :). Foarte putini trateaza problema cu responsabilitate. Cei de acolo nu o cunosc pe Vienela.
Inteleg ca e normal sa ii puna cateva intrebari, dar putea fi ceva amica, nu atat de “office”! Si sa fim seriosi, de unde stii ca raspunsurile sunt sincere? Nu vorbim acum de Vienela, ci de oameni, in general.
*amical
Si eu am adoptat o catelusa si in primul mail m-au intrebat daca am mai avut sau am animele, ce s-a intamplat cu ele, locuiesc la casa sau apartament, proprietate personala sau in chirie.
Ei fac asta pentru a se asigura ca persoanele care iau animalele sunt de buna credinta. Mie nu mi-a venit sa cred cand am auzit ca au fost persoane care au returnat pisicute, pentru ca “nu s-au acomodat” – a se citi: lasau par prin casa si stapana nu avea timp sa curete.
@Vienela, e normal sa puna astfel de intrebari. Nu toata lumea care adopta animale sunt ceea ce pretind
îți țin pumnii, cu toate că nu sunt fan pisoi în casă :D
Cam complicat la prima vedere, dar cu siguranta cred ca pun aceste intrebari dintr-o dorinta foarte mare de a se asigura ca lui Vladimir o sa-i fie bine la noua lui casa, dar si pentru ca exista (si sunt sigura ca au avut si ei) o multime de cazuri in care oamenii adopta animale fara sa se gandeasca a priori la diferite detalii pe care le implica o astfel de decizie si apoi, cand se lovesc de ele, le arunca in strada.
Nu cred ca asta trebuie sa te demoralizeze, sper ca vor intelege din mailul tau ca Vladimir va fi in primul rand foarte iubit, ceea ce conteaza cel mai mult. Si, desigur, sper ca va ajunge in siguranta la noua lui casa! Tin pumnii si astept poze cu micutul cand va ajunge in bratele tale!
Asa este in orice tara civilitata… chestionarul este legitim. Daca-ti exprimai dorinta de a adopta un catel,atunci totul devenea mai scump si mai complicat.
Tin pumnii si sper sa il primit pe frumosul Vladimir :-)
Vienela, oamenilor buni li se-ntâmplă doar lucruri bune! Îmi place să cred asta! Mult succes, draga mea!
Mie mi se par normale intrebarile, mai ales daca nu ai avut animalus in casa, nu realizezi ca este un sufflet cu propria lui vointa si agenda, iar uneori oricat de mult l-ai iubi apar anumite situatii in care trebuie sa te gandesti la binele lui. Eu inca sufar in tacere pentru ca a trebuit sa-mi dau unul dintre motani unei familii cu gradina mare si care sa stea mai mult acasa pentru ca saracul nu mai iesea din cutie si suferea in mod evident de singuratate, neintelegandu-se deloc cu cei doi mai mici :((
Mult succes, Vienela! Iti tin pumnii stransi pentru ca sunt convinsa ca micutul Vladimir ar avea o viata buna la voi ;)
De foarte bun simt si f util chestionarul…f putini stiu ce insemna cu adevarat responsabilitatea cresterii unui animal, chiar si unul mic si nepretentios cum e pisica…in alta ordine de idei, poate nu ar strca si niste recomandari in privinta mancarii, nu de alta, dar multa lume isi hranesc pisicile cu Whiskas sau”mai ieftina”….da, va da comfortabil la buzunar si Whiskasul si cea ieftina, dar ar trebui sa stiti ca pisicii nu.i face deloc bine nici Whiskasul nici cea ieftina….hrana trebuie sa fie cel putin super premium, din gama Royal Canin, Eukanuba, Hills si altele de genul acesta, pliculete cu hrana umeda tot din aceeasi gama si cel mult unul pe saptamana (nu sunt indicate), iar vaccnarea si deparazitarea interna si externa e OBLIGATORIE, daca tineti la sanatatea ei si a dvs. Din pacate nu pot candida pt adoptia lui Vladimir din motive de Rhett, puiul meu de Husky zurliu si cu talent vanatoresc pana in varful cozii si cum convietuirea cu o pisica nu e recomandata, nu voi risca inutil viata bietei pisicute , desi le ador….succes!!
In unele tari la adoptarea unui caine din adapost trebuie sa platesti vaccinarile, microciparea si inca ceva pe deasupra si in plus semnezi un contract ferm … daca respectivul caine este gasit liber pe strada esti pasibil de amenzi destul de mari si chiar iti pot interzice o viitoare adoptie.
Dacă nici tu nu poţi avea grijă de o pisică, atunci cine?!
Şi dacă, totuşi, răspunsul va fi negativ, fă şi tu ce făcea o mătuşă de-a mea. (Am mai povesti asta undeva, cândva.) Stătea la curte. Avea un pisoi negru cu numele de Mişu. Când am vizitat-o, într-o zi, am văzut un pisoi negru şi am întrebat-o dacă-i Mişu. Da, Mişu era. “Bine, dar parcă era mai mare”, am protestat eu. “Aaa, păi ăsta-i alt Mişu, ăla a murit!”
Aşa şi tu: îţi poţi lua un alt Vladimir…
Dar poate nu va fi cazul!
Mi se pare corect acest chestionar..Totusi esti responsabil de o viata, asa ca trebuie sa poti sa ii oferi unele conditii…
Doamne, cat de frumos e !
Pe de alta parte, nu spun ca nu-i corect chestionarul dar nu cred ca verifica cineva raspunsurile la fata locului
Dar…de ce-o fi relevanta varsta?
De ce nu intreaba ce boli aveti? :D
Nu de alta dar am citit zilele trecute pe blogul unei mamici (m-a impresionat pana la lacrimi) cum baietelul ei bolnav de autism i-a aruncat pe fereastra motanul…..Mi s-a zburlit parul pe maini, nu-.mi imaginez ce-o fi fost in sufletul bietei femei
Iti pumnii sa primesti un raspuns afirmativ. E dulce foc pisoiul. M-am uitat la el vreo 10 minute si-mi venea sa pup monitorul. :) Foarte bine ca pun asemenea intrebari, ca sa trieze clientii. Multi oameni subestimeaza gradul de responsabilitate financiara pe care trebuie sa il aiba cand adopta un animal de casa. Noi am avut doi motani din care ne-a mai ramas unul. Nici nu ai idee cati bani am cheltuit dea lungul anilor la veterinar, mai ales ca unul din ei a fost bolnavicios.
am incercat si eu sa am o pisica; am rezistat 6zile exact. era mica, sarea noaptea pe mine cand dormeam sau mi se cuibarea prin plapuma de am crezut c-am strivit-o odata, nu ma suporta sa fac nimic in camera sarea la atac daca nu ma jucam cu ea, cand voiam sa dorm noaptea se activa. am un apartament mic, peste tot mirosea a litiera, chiar daca aveam nisip cu arome speciale si-i curatam nisipul des. spatiul restrans si faptul ca ma solicita continuu, m-au facut sa renunt. cred ca trebuie sa iubesti f mult animalele sa treci peste toate neajunsurile astea.
Pai acum exista niste ladite cu capac, filtru si usa rabatabila, chiar nu se simte mai nimic.
Mie mi se pare normal si de dorit sa fie asa :). Pai uite, sa zicem ca ai o pisica care e sufletul tau si vrei sa-i dai puii. Pui pe care i-ai crescut de mici cat erau cat o falanga de deget. N-ai vrea sa stii ca ajung bine? Apoi, exista foarte multi oameni iresponsabili. Nu zic ca tu ai fi, stiu ca nu esti, dar eu te citesc deci iti cunosc stilul, cei de acolo nu. Deci general vorbind e plin de tipi iresponsabili care zic “vai ce dragut” si apoi constata ca e greu, ca daca n-ai tavita cu nisip pregatita iti uda canapeaua, si-l arunca afara. Ori e de preferat sa fie la adapost decat la un stapan care-l alunga.
Si nu in ultimul rand, genul asta de intrebari responsabilizeaza si atrag atentia viitorilor stapani ca nu e doar ceva pufos de mangaiat, dar ca implica costuri, timp si dedicatie. Ca un copilas (desi totusi mult mai usor si mai ieftin). Adica, unii, la momentul asta constata ca ooops nu s-au gandit la tot ce trebuia. Si renunta. Renunta inainte sa ia animalusul si apoi sa-l arunce in strada (comparativ cu care la adapost e grozav). Peste tot, inclusiv la noi, esti intrebat daca poti oferi conditii pisoiului (daca desigur nu te cunosti cu stapanii si atunci ei stiu ca poti). Si eu as intreba la fel. E ca un check list daca vrei :). Adica trebuie citit asa: te-ai gandit la papica? unde face bestia pipi? trebuie vaccinat de exterior?
Ca sa exemplific. Intrebarea “iese afara?” e vitala. Uite de ce:
(1) exista vaccinuri diferite pentru inauntru si afara (bacterii diferite). Cele de exterior sunt mai scumpe. Ei trebuie sa stie daca trebuie sa le adauge sau nu.
(2) daca sta inauntru va trebui castrat. E a dracu de dureroasa decizia asta dar trebuie si daca vrei iti spun de ce. Mie mi-a rupt inima si mi-am gasit delegatie cand a patit Meowrice asta. Nevasta-mea m-a pizdit dar a inteles si ea. Ca deh..e baiatu’ lu’ tata, eu n-am putut asa ceva
(3) daca sta inauntru trebuie sa te gandesti la nisip.
Am intrat in detalii ca sa vezi ca nu-s de fofo intrebarile si sunt menite sa te ajute si pe tine si pe ei si mai ales pe Volodea :P Faptul ca intreaba asta inseamna ca-s iubiti acolo la adapostul lor. Nu gandesc “bog da proste, bine ca l-a luat cineva” ci “va fi iubit?”.
Cat despre whiskas…sunt cam nasoale, nici nu m-as ingramadi sa le iau din motive cat se poate de rationale si nu de gusturi pisicesti. Daca vrei iti explic pe privat ca nu vreau sa apar vreun reprezentant ofuscat al firmei in chestiune pe aici. Exista categoric mancare mai ieftina si mai buna.
Eu m-as bucura sa ajunga la tine un animalut atat de dragut. Sunt convinsa, dupa cum scrii despre ea, ca va avea parte de toata dragostea si atentia cuvenita. Mai bine le trimiteai si link-ul blogului odata cu raspunsurile la intrebari. :D :P
Acum ca exista atat valva si sperante pt un pisoi numit Vladimir, eu acum ma astept si chiar am inceput sa am pretentia sa se iveasca si anunturi pt adoptia unui iepuras sau poate un hamster, poate chiar un porc de Guineea, numit Rudolph !…ca totusi parca nu e un nume potrivit pt un catel, nici un broscoi, (inclusiv testos), desi poate ar fi OK pt un peste sau un paianjen din ala pufos de tip tarantula, sau chiar un scorpion sau, mai rau, un piton sau boa pt cei posibil interesati, posibil chiar un papagal, sau canar…alte animale de companie nu prea stiu…
Eu am pisica de 14 ani; e deja babuta. Stau la etajul 2 si a cazut pe geam odata. Am cautat-o disperati zile-n sir, mai cu bocete, mai cu sperante. Cand aproape incepeam sa intrezarim un viitor fara pisica, ne trezim la usa cu administratorul celor doua scari lipite una de alta. Stia ca am pierdut pisica asa cum stiau, de altfel, toti vecinii. Ne-a spus ca tot aude miorlaituri din subsolul scarii alaturate si a propus sa mergem impreuna sa verificam. O asemenea fericire ca cea pe care am simtit-o atunci cand am vazut ghemotocul negru de blana e de nedescris! :D Ce vreau sa spun este ca se pot intampla multe din toate punctele de vedere.
Succes! :)
la vremea cand ma informam din greu cum sa ma port cu pisica, am gasit un articol care spunea ca whiskas-ul e o hrana ieftina si care in timp ii produce animalului diferite boli, ba chiar nu-i dadea mai mult de 2ani de viata, daca-l hraneai exclusiv cu asa ceva. stiu ca atunci m-am gandit prima oara ca alegerea mancarurilor ne scurteaza viata, exact cum ar face chestiile astea cu pisicutele.
Eiiii, uite ca habar n-am avut ca exista formalitati de genul asta la adoptia unui animal de companie…Bafta, Vi !
Eu am un motanel adoptat de pe strada si e deja al treilea luat efectiv de pe strada. L-am gasit cand era foarte mic, cat sa-l tii in palma. Mi se pare ca te-ai complicat destul de mult. Nu m-as fi gandit sa infiez unul asa niciodata. Dar, in fine, iti tin pumnii. :)
Si …adevarul e ca nu stiam ca e atata birocratie sa infiezi un pisoi.
Si eu am ajuns sa cred ca m-am complicat. Inca mai astept un raspuns… Cred ca au uitat de mailul meu… :((
Ce ochisori are! Scumpete!
Da! Mi se pare un gest de grija pentru animal, dar cred ca un piculet se exagereaza.
Bafta multa Vi!
Eu l-am luat pe Grişka de pe stradă. E cel mai simplu – fără niciun chestionar, şi îi oferi un sufleţel de pripas o viaţă.
În plus, mănâncă Whiskas de mai bine de 7 ani şi, slavă Domnului, n-a fost bolnav niciodată.
“unui sufleţel”
Nu sunt de acord cu aceste asa-zise intrebari si nici cu contractul de adoptie. Oare chiar va intereseaza binele animalului sau vreti sa aflati ce am in casa, cati bani am etc etc pentru a ma jefui? Nu, imi pare rau, dar NU am incredere! Din moment ce ma inregistrez pe un site cu nume real, nr. de telefon,e-mail, ar trebui sa fie clar ca nu iau un animal doar asa in dorul lelii..