Abia intrasem în clasa a noua, deci eram bobocel de liceu. Acel prim an m-a schimbat mult. Am cunoscut fete îndrăzneţe, care ştiau mi se părea că ştiu să se îmbrace bine, care arătau întotdeauna de parcă se pregăteau să urce pe vreo scenă. Până şi în orele de educaţie fizică mă făceau să mă simt prost, cu treningul meu de bumbac şi tenişi chinezeşti, care se găureau în talpă după prima săptămână, aducând-o pe mama la exasperare.
Le admiram treningurile de supraelastic mulate pe corp şi adidaşii colorati aduşi de peste mări şi ţări. Iritată de văicăreala mea permanentă, mă sună mama într-o zi şi mă cheamă la ea la serviciu. Găsise un magazin în apropiere şi eu trebuia să decid dacă vreau să îmi cumpere “pandidaşii” abia scoşi la vânzare. Pentru cei care nu ştiu, pandidaşii sunt, în ochii băiatului meu, adidaşii care arată mai mult a pantofi. Cei găsiţi de mama în magazin erau negri, cu ceva porţiuni roşii, lucioase. Fără să stau vreo clipă pe gânduri, am spus că sunt cele mai frumoase încălţări din lume. Erau primii mei adidaşi!
După revoluţie, lucrurile s-au schimbat mult la noi şi piaţa a fost invadată de articole sportive, de adidaşi şi treninguri pentru toate gusturile şi toate buzunarele. Era tot mai greu să cumperi, pentru că existau şi există atât de multe modele, atât de multe culori şi combinatii de culori… La care să te opreşti, cum să te decizi? Am înţeles repede că soluţia este să profiţi de reduceri. Le pândesc precum o leoaică pândeşte antilopa şi tot ca o leoaică mă reped să cumpăr, atunci când găsesc reduceri adidasi pe la magazine sau pe vreun site specializat.
Am o prietenă care, mai în glumă, mai în serios, atunci când se decide să îşi cumpere ceva, întâi mă întreabă dacă îi pot vinde vreun pont, dacă ştiu de vreo reducere pe undeva, aşa că, dacă vă interesează vreun produs şi nu aveţi timp să comparaţi preţurile, trebuie doar să mă întrebaţi.
Primii mei adidasi au fost tot pandidasi si erau rosu cu alb. Eram atat de fericita cand mi i-a cumparat mama, de nu-mi incapeam in piele. Baiatul pe care il placeam atunci si pe care speram in naivitatea varstei sa-l impresionez cu pandidasii mei, cand m-a vazut cu ei m-a intrebat ironic “ce-i cu salupele alea in picioarele tale?” 🙁 Am fost atat de suparata…
Eu nu-mi amintesc care au fost primii, oricum mama mi-i cumpara fara sa ma intrebe daca imi plac. stiu doar ca primii cei mai frumosi pantofi sport au fost cumparati de mine prin 2007 venita prima data in Anglia si dand de reduceri in adevaratul sens al cuvantului. Erau de la Reebok, albi cu linii rosii. Eu sunt mai dincoa’ cand piata deja era invadata de toate turcismele.
Ai mei erau alb cu putin roz, sireturile si ele roz, apucasem sa ii port o singura data si i-am spalat si pus la geam sa se usuce, cred ca sclipeau in lumina noptii, caci a 2 a zi deja nu ii mai aveam. Altii ca ei nu am mai gasit si uneori mi se intampla sa ii caut cu privirea prin magazine ;))! Aveam 12 -13 ani, tocmai ce imi revenisem cu piciorul, care fusese rupt.
Mai ce memorie aveti! 😀 Primii mei adidasi de care-mi amintesc (adica care au meritat retinuti) i-am cumparat din Paris in ’94 spre oroarea totala, absoluta si vocala a bunicului meu. Care n-avea insa cum da inapoi, fiindca zisese da (probabil nu stia ce face cand a scos porumbelul :P). Erau albi din piele cu dungile alea trei de adidas mov si partial detasabile si niste zone din material textil albastre. Erau traznet! I-as mai lua o data 😀
Primii mei adidasi trebuiau sa indeplineasca si fie rezistenti si sa-mi tina glezna bine, greu de gasit daca mai era necesar sa fie si comozi dupa o operatie recenta, Cu Puma, insa am reinvatat sa merg, singurul dezavantaj era ca albul se murdarea repede.
Hehehehe!!! 😀 Imi amintesc si eu cu mare drag de prima mea pereche de incaltari sport;aduceau cu marca Adidas;insa aveau 4 dungulite! Era rosii ca focul si eu eram asa mandra si ciufuta incaltata in ei;cine mai era ca mine?Chit ca erau cu un numar mai mare;Deh! Sa ma tina si la anu’ ! 😛 Si tot pe vremea lui Ceausescu era treaba asta! 😀 Aaaa: mi-am amintit lucrul important;ca avea varful ala intors asa;cu talpa cu tot! 😀
He,he,he !
Tenisi si bascheti chinezesti am primit o lunga perioada de la scoala sportiva din Tecuci !
De cate ori castigam cate un concurs primeam si o pereche de tenisi albi care se asortau perfect la blugi !
In loc de crema de pantofi foloseam creta pentru ca sa-i mentin albi ! 🙂
Mersi de pont! Te trec la Favorite. 🙂
am avut adidasi de dragasani, albi cu dungi rosii si talpa neagra. ma cam deranja negrul ala, dar eram totusi tare mandra de ei, se gaseau atat de greu pe vremea aia!
Păi, da. Te abonezi şi stai geană pe reduceri. 🙂
La mine nu e numai pretu’…conteaza si ala ca tata nu e Becali :)) Dar pana gasesc un model care sa’mi placa si care sa imi si vina, greu gasesc numarul meu la modelele care imi plac:)) Dar o sa ma gandesc sa te intreb de reduceri :))
Fugeam de incaltaminte romaneasca, acum le caut si incerc sa fug de chinezisme. Dar ma impresoara!
N-am purtat niciodata adidasi :)) Si nu port fiindca nu imi place cum imi vin, caci am incercat. La scoala am avut doar tenisi.
Cand vine vorba despre adidasi, o femeie este intotdeauna subiectiva. Tind sa cred ca iti alegi adidasii in functie de preferintele referitoare la forma, culoare sau detalii. Mie imi plac adidasii simpli, daca se poate de culoare alba.