Skip to main content

Îmi număr anii

Am numărat cândva secunde ce treceau grăbite pe deasupra lumii. Ce eleganţă aveau în zbor, ce putere incredibilă de a schimba destine! Spre unele m-am întins încrezătoare. Speram, în mărinimia mea, să le pot strânge în pumn, să le ofer veşnicia. Au refuzat-o, modeste, şi s-au stins fulgerător. Pe unele încă le port în suflet; sunt instantanee imateriale, şi-mi par că seamănă cu nişte comete ce-şi poartă coada de la o amintire la alta.

Am numărat cândva minute. Minute de aşteptare, minute de frumos, minute de nădejde sau deznădejde. Nu mi le pot aminti pe toate. Unora încă le mai zăresc forma rigidă; stăteau într-o încordare de leoaică pregătită de atac, gata să cheme în ajutor alte şi alte minute, pentru a-şi tortura cum se cuvine victima. Despre altele pot spune că îşi au locul binemeritat în albumul cu minute bune, acolo unde am cuibărit tot ce m-a încălzit vreodată.

Am numărat cândva săptămâni. Mai lungi sau mai scurte, cele mai multe dintre ele îmi amintesc de vacanţe, de doruri adolescentine, de zâne bune şi potcoave norocoase. Au fost săptămâni ce au trecut ca secundele, iute, iute. În urma lor au rămas numai senzaţii cu trup de catifea. Acolo îmi odihnesc obrazul când mă apasă vreo durere. Am trăit şi săptămâni mai rele, în care speranţele păreau goale, iar timpul prea mult dilatat. Pe aceasta le acopăr cu o pânză groasă, aspră, care să le chinuie aşa cum au făcut-o ele.

Am numărat cândva luni. Întâi lunile ce traversau cerul nopţii, albindu-l. Uite o lună rotundă, plină, parfumată ca o portocală! Uite o altă lună, tăiată jumătate, aşa cum sunt roşiile verii în farfuria frumos ornată. Uite încă o lună, încovoiată şi mult prea zveltă, amintindu-mi de bunica! Apoi au venit buluc luni pline de parfum, de calm şi de iubire, amestecate haotic cu alte luni, de muncă, de zbucium, de suferinţă. Toate s-au dus, una câte una, lăsând în urmă doar amintiri mai mult sau mai puţin estompate.

Astăzi îmi număr anii şi mă mir. Când au zburat şi încotro s-au dus? Parcă mai ieri mă îndreptam spre şcoală, copil timid şi inocent. Parcă mai ieri aduceam pe lume un copil, ca mai apoi să-i adun anii în buchete de iubire. Parcă mai ieri îmi prindea Mihai mâna în mâna lui, pentru a mă purta spre noua mea viaţă. Parcă mai ieri îmi cădea netul, tocmai când să ciocnesc un păhărel. Parcă mai ieri vă luam cu mine într-o călătorie printre stele, fericită că am mai trăit un an aşa cum mi-am dorit.

11 septembrie. 44 de ani. Ora 7, 30. Am prieteni care mi-au scris, pe blogurile lor, lucruri ce mă fac să lăcrimez de prea multă fericire. Ora 9, 30. Deja s-au adunat peste 120 de mesaje cu urări emoţionante. Cum v-aş putea mulţumi, oameni frumoşi ce-mi sunteţi? Din mult prea plinul inimii mele vă ofer astăzi singurul tort pe care îl consider potrivit, un tort ce sper să nu se termine în veci. Serviţi, vă rog, felii din respectul ce vi-l port, din iubirea cu care aş vrea să fiţi înconjuraţi, din fericirea ce v-o doresc neîntinată!

58 thoughts to “Îmi număr anii”

  1. Dacă anul trecut am fost exuberantă şi exaltată in manifestări, chiar si de ziua ta, anul acesta voi fi conform zilelor ce au trecut..mai molcomă şi ponderată, asa că iţi doresc ca orice schimbare, pe care o aduce trecerea timpului, să ţi se aşeze în suflet ca o experienţă ce era musai să vină pentru a te defini ca om. Aşa fiecare lucru va fi, poate, mai simplu şi uşor de acceptat. Vei putea privi orice apare ca pe ceva ce tu il poti domina si intelege şi vei fi mai putin sensibilă fată de nedreptăţile vietii. Articolul tău de azi e minunat, servesc o portie din tortul tău inedit şi-ţi urez să ai vise împlinite şi linişte sufletească. La mulţi ani, Vienela. Să ai o zi şi o viaţă perfectă! Şi incă mai sper la o cafea băută cu tine la Buşteni. Mult noroc, fată dragă…

    1. Anul trecut am avut cea mai frumoasa zi, datorita tie! Eram parca beata de atata fericire. Anul acesta, de ziua mea, mi-am dorit sa te stiu bine, sa stiu ca poti merge mai departe ca si cum toate evenimentele dureroase din ultima perioada nu ar fi avut loc sau ar fi venit pentru a-ti aminti ca viata e scurta si trebuie sa te bucuri de fiecare clipa.
      Iti multumesc din suflet, Adriana!

  2. Pfiuu, tot pe noi ne rasfeti si de ziua ta?!

    La multi ani frumosi, draga noastra! Sa ne bucuri cu gandurile tale asternute muuuulti ani de acum inainte! <3

    Sa ai o zi de poveste! Si de povestit mai apoi ;)

  3. Cea mai mare felie din tortul pe care ni-l oferi ti se cuvine tie,Vienela.Daca tu nu ai fi Omul care esti n-ai mai avea atati prieteni in jur.La foarte multi ani!

    1. Ah, Nicoleta, intotdeauna am avut senzatia ca ma vezi mai sus de cat sunt de fapt! Cuvintele tale ma fac sa rosesc si sa imi doresc a fi mai buna! Te imbratisez! :*

    1. Multumesc frumos! Acelasi lucru a spus si sotul meu. Nu se poate acomoda, nici dupa atata timp, cu ideea ca oameni necunoscuti in viata reala se poarta de parca m-ar cunoaste de cand lumea… :) Nici nu poate intelege cum eu ma atasez de persoane despre care nici nu stiu cum arata. :D

  4. De ziua ta, ieri, langa Polul Nord a fost o zi placuta si chiar primavarateca ! (In acest moment adie un zefir, insa si azi se anunta o zi senina si frumoasa.) La Multi Ani !

  5. La multi ani, Vienela. Anul ce tocmai l-ai inceput sa iti fie senin si sa iti aduca doar frumos care in timp sa iti devina amintiri demne de povestit.

  6. Trăgând cu coada ochiului pe postări, după trufandale blogistice, abundente la tine, am aflat că mai alaltăieri a fost ziua ta aniversară. Cu respectul și pretuirea pe care le impui, desi departe, ca prezență real-fizică, îți doresc, să numeri multe pachete de astea simetrice de ani (44 ), si , mai ales, să rămâi aceeași inteligentă, talentată, lirico -ironică, imprevizibilă blogger. LA MULTI ANI! UN TRANDAFIR SE VA INROURA CU EMOTIE in gradina mea,așteptând să vâslești in eter spre aromele lui.
    Să fii fericită, distinsa necunoscută!

    1. Am citit si recitit urarea ta, apoi am simtit ca trebuie sa o inramez, caci asa ceva nu apare in fiecare zi! Cuvintele sunt prea sarace pentru a putea descrie ceea ce simt. Iti spun un simplu Multumesc! si sper ca in el sa gasesti tot ceea ce nu pot exprima acum.

  7. Anii trec foarte repede. In timpul saptamanii, in unele zile, cand sunt la serviciu, spun mereu: “De-ar veni mai repede ziua de vineri”. Insa nu imi dau seama ca …trece saptamana si trece si viata mea. Parca mai ieri imi duceam fiica la gradinita iar acum este mare, pe “picioarele ei” si….departe de mine. Cand am implinit 50 de ani, mi-am spus ca viata trebuie traita, orice moment. Asa ca am grija sa fac….de toate. Viata este frumoasa!

    1. De multe ori m-a framantat si pe mine gandul ca ne dorim sa treaca o anumita zi, o anumita clipa, fara sa intelegem ca moment cu moment ne trece viata.
      Nu stiam ca ai copil asa mare. Sa fiti fericite! :)

  8. La mulţi ani!!! Multă sănătate, noroc, fericire şi inspiraţie! Anii trec mărunţi sau mari, încet sau pe repede înainte, dar ceea ce mă uimeşte este claritatea cu care poţi să vezi şi să retrăieşti momentele aflate departe în timp.

Leave a Reply to Vienela Cancel reply