Se întreabă familia, prietenii, cunoscuţii, de ce sunt tot mai absentă în discuţii, de ce uit de la mână până la gură, de ce sunt tot mai încercănată. Explic fiecăruia în parte, sperând că mă vor înţelege. De vină este doar oboseala cronică în care îmi este învăluită viaţa. Nu-i seară, când mă bag la somn, să nu îmi promit că îmi voi acorda timp doar pentru mine, pentru odihnă, pentru relaxare. Nu-i dimineaţă să treacă fără să îmi fac alte zeci de planuri, toate legate de muncă. Normal că sunt epuizată, iar asta îmi afectează întreaga viaţă.
Somnul, mijloc de recuperare a energiei, îmi este tot mai haotic, mai agitat, mai neîndestulător. Adorm la cele mai nebune ore posibile şi mă trezesc de cele mai multe ori din cauze externe, care îmi pun nervii la încercare. Aş vrea să nu dau vina pe domnişoara Parkour, pisica mea nebună, însă ea a devenit ceasul meu deşteptător. De cum apare prima geană de lumină, începe să mă muşte de picioare, să mi se aşeze pe cap, să mă pupe, gâdilându-mă cu mustăţile. Degeaba mă ascund sub aşternuturi. A învăţat lecţia, ştie cum mă poate găsi…
Dacă reuşesc să conving pisicuţa să mai doarmă puţin cu mine, sigur la scurt timp sună cineva la uşă, bate în geam sau intră peste mine, dacă e uşa descuiată. Mulţumirile mele se îndreaptă spre soacra mea şi spre iubita mea soră. :) Bezmetică, beau o cafea, mai beau una, sperând că mă voi putea ţine pe picioare măcar o parte din zi. Profit de acalmia de la prânz pentru a-mi oferi un scurt somn de frumuseţe. Întotdeauna scurt, căci la geamul meu copiii joacă pititea sau bat mingea, bărbaţii îşi repară maşinile, gospodinele fac schimb de reţete culinare. Dormi, Vienela, dacă poţi!
Problema este veche, după cum ştiu cititorii fideli ai blogului meu. Sora mea chiar mă ia peste picior uneori, spunând că m-am născut obosită. Cum să nu fiu obosită, când ea mă trezeşte la ora 7 dimineaţa, chiar dacă eu am adormit la 3-4, când soarele îşi bea cafeaua şi se pregătea să răsară? Cum să mai reţin toate discuţiile pe care le am cu prietenii? Cum să îmi amintesc toate promisiunile făcute? Cum să mai fiu limpede la cap, pentru a putea scrie un amărât de articol pe blog? Cum?
Spuneam mereu că de o lună, două, îmi promit o mini-vacanţă. Eram convinsă că asa este. Aseară, făcând un calcul, am descoperit că acele “o lună, două” se transformă curând într-un an. Încă de la începutul competiţiei superblog din toamnă mă plângeam că sunt obosită, însă timpul a trecut atât de repede, încât nu mi-am dat seama că mintea mi s-a blocat, probabil tocmai pentru a mă feri de adevărul adevărat. Astăzi se încheie concursul Summer Black Week. Sper ca mâine să cadă curentul, să pot dormi şi eu pe săturate, iar de poimâine să îmi pot planifica o plimbare la munte…
..ce departe îmi par acele zile haotice. M-am desprins şi revin doar cu ţîrîita. Pe tine te salut şi-ţi doresc sa faci ce e mai bine pentru sufletul tău, altfel, simt eu, voi mai citi un nou articol cu simptome de oboseală incluse. Dacă te uiti in jurnalele tale sa vezi de cate ori spui că esti …zombi. Hai, la odihnă cu tine
Of. Of. Of.
Si cand esti obosita ai farmec in scris. Cum faci, nu stiu!
si eu sunt rapusa de oboseala… poate chiar cronica… sunt vremuri stresante… dar… atata vreme cat ai unde pune capul si sa te odihnesti saui o mini-vacanta luata ad-hoc e un lucru nemaipomenit
Cred ca ce ai tu se numeste dependenta de blog. Si tot ce se trage din el :D
Iti doresc sa iti iei macar cateva zile de concediu, jobul tau este mai stresant decat unul obisnuit pentru ca nu se termina niciodata, nu e program full time, e program dublu full time, desi si ziua ta are tot 24 de ore si numai cine nu a fost in locul tau nu intelege asta. Numai ca, fii atenta, ti-o spune una care a beneficiat de ceva concediu de curand: revenirea este frustranta. Abia azi am simtit ca imi revin, dupa 3 zile pline de serviciu. Abia in a patra zi am intrat cum trebuie in ritm si am reusit sa mai recuperez din restantele care aproape ma sufocau.
Dar sa nu anticipam: concediou placut, te pup pe fiecare obrajor si imi doresc sa te tii de cuvant si sa te odihnesti cateva zile.
Si eu, in ultima luna, am inceput sa am somnul tot mai agitat. Inca nu imi dau seama care sunt cauzele dar sper sa fie doar o perioada si atat.