M-a trezit din somn un foșnet, făcându-mă să mă intreb cine oare îmi umblă la acea oră târzie prin cameră. Am deschis ochii temător și în lumina palidă răspândită de luna care tocmai ieșise dintr-un nor mi-am vazut uluit ghiozdanul. Stătea într-o poziție nefirească, aproape umană și dădea pagină după pagină caietului de limba romana, în timp ce mormăia supărat prin buzunarul exterior că sunt dezordonat și am caietele neîngrijite.
Îl urmăream cu ochii întredeschiși. Nu îmi venea să cred că totul se întâmpla aievea, că micuțul meu ghiozdan poate gândi și vorbi. Bătea ades din clapa de închidere, semn că ceva îl enerva. O baretă a ghiozdanului se plimba peste orarul de pe birou, parcă urmărind materiile școlare pentru care ar fi trebuit să mă pregătesc a doua zi. Cealaltă baretă lua manualele si caietele si le așeza cu grija in ghiozdan, așa cum eu nu făcusem niciodată.
Apoi a venit rândul penarului să fie cercetat și din nou am auzit reproșurile care mă făceau să mă rușinez. Creioanele erau neascuțite, penița stiloului era strâmbă, guma de șters era murdară. Mi-am amintit că nici ghiozdanul nu era prea curat. De curând băgasem în el niste castane, iar frunzele uscate se fărâmaseră in interior. Tot acolo uitasem și ciocolata desfăcută, primită de la colega cea nouă. Se topise, lăsând in urmă dâre maronii.
Mi-am promis în gând că mă voi ocupa de toate începând de a doua zi. Îmi voi spăla ghiozdanul, voi scrie temele mai ordonat, voi ascuți creioanele și voi repara penița care scârțâia. Deci nu mama era cea care se ocupa de obiectele mele în timp ce dormeam! Ghiozdanul pe care îl disprețuisem intotdeauna se îngrijea ca mie să nu îmi lipsească a doua zi nimic la școală, să mă prezint într-un mod onorabil. Ce rușine m-a cuprins! Cu câtă recunoștință l-am privit!
Compunere scrisă cu gândul la elevii care au nevoie de un strop de inspirație pentru a vorbi despre obiectele necesare la școală.
Mi-ai trezit un zambet. Frumoasa idee!
Desi sunt aproape adormita…stateam si-mi imaginam ghiozdanul cu viata :)
O avalansa de articole. Ce s-a intamplat? Sa fiu eu prima care le comenteaza…asta e chiar prea-prea :)
Sa stii ca tot defecta e tema. Nici comm-ul nu se posteaza normal…trebuie sa dau refresh paginii ca sa apara. Am intrat si de pe IE si cu Firefox. Aceeasi poveste… :(
Buna dimineata! Cred ca te-ai trezit…
Haha…să văd eu ce compuneri despre obiecte vor scrie în viitor, când nu vor mai scrie pe caiete, decât poate virtuale. La alea te aştepţi să vorbească.
Privind la ghiozdan sau penar ai nostalgia copilăriei!
Ha, exista o poveste de HC Andersen legata de un vis educativ de acest gen adus de catre Mos Ene unui baietel numit Hjalmar ! Dar nu ghiozdanul apare in acel scris, ci chiar tablita cu niste cifre dintr-o socoteala scrisa gresit de catre Hjalmar, pe care un creion incerca sa lecorecteze dar nu reuseste, plus caietul cu literele scrise stramb de catre Hjalmar, care se chinuie sa stea asa drepte si frumos ca in modelul caligrafic ! Dar atmosfera tot asa este. Si asta e numai visul de luni, ca Mos Ene vine cu cate un vis nou pt fiecare zi a saptamanii si fiecare vis aduce o problema morala si mai complicata decat cea a zilei precedente ! O poveste ff frumoasa !
N-am fost niciodată ordonat în privința asta. Uneori aș vrea să fac asocierea cu Einstein, cumva că ”geniile procedează la fel”. Dar nu, pur și simplu eram o putoare. :))
Apropo, contact webmaster & kick his ass! Căci se vede site-ul cam șpanchi. :s
Cred ca la fel ar gandii si ghiozdanul meu despre mine :)) Dar din pacate nu se pregateste singur..trebuie sa arunc eu mereu caietele in el seara :))
uh, inca mai am o strangere de inima neplacuta cand ma gandesc la scoala, teribil ce nu mi-a placut treaba asta cu bagatul cu forta a cunostintelor in cap. stiu ca nu se poate fara…dar metoda inca mi se pare retrograda.
cea mai frumoasa compunere care am citit-o pana akm
dragutza