După ce totul a luat sfârşit în mod oficial, după ce s-a trezit pe scările tribunalului ţinând în mână actele care îi confirmau că divorţase şi că era liberă, Victoria s-a întrebat ce va face cu această libertate pe care nu o dorise, pe care nu o ceruse şi la care nu visase cu adevărat, deşi multe fuseseră nopţile dormite în singurătate, cu ochii în lacrimi. Alta în locul ei ar fi ales să meargă acasă, să se ascundă de lume, să nu vadă privirile curioase şi compătimitoare ale celorlalţi. Dar Victoria nu se temea de nimeni, aşa că s-a îndreptat curajoasă spre atelierul unde o aşteptau ore epuizante de muncă şi întrebări indiscrete. Le-a răspuns tuturor colegelor, le-a privit în ochi, a povestit şi a simţit cum se eliberează de o povară grea, prea grea pentru o femeie de 30 de ani.
Doar seara, când ajungea în casa de acum pustie, Victoria realiza cu adevărat tragedia. Era singură, atât de singură şi fără de rost! Nu avea copii, nu mai avea nici bărbat! Încerca să îşi dea seama unde greşise, de ce i se întâmplase tocmai ei şi dacă ar fi putut preveni necazul. Atunci se enerva iar, îşi amintea de nopţile în care dormise singură, de zilele în care treceau unul pe lângă celălalt ca doi străini siliţi să stea în aceeaşi casă. Îmbrăca repede un trening lejer, încălţa adidaşii comozi şi iesea în parc, să alerge până la epuizare, până când gândurile negre se topeau.
Dimineaţa schimba treningul pe o bluză şi o pereche de blugi şi se îndrepta către serviciu în pas săltat, încălţată cu o altă pereche de adidaşi. Tot aşa veneau îmbrăcate şi colegele ei. Li se părea comod şi aveau libertate de mişcare. Doar şefa era ăntotdeauna elegantă, îmbrăcată în rochiţe vaporoase şi încălţată cu pantofi cu toc, din piele fină. Se plimba printre fete şi nu ezita să le ajute atunci când avea impresia că nu se descurcă. Nu o împiedicau nici rochiţa, nici pantofii. Într-o zi, cu ochii la Victoria, dar vorbind pentru toate fetele din atelier, şefa a spus:
-Dragele mele, mulţi spun că femeia este slabă, dar au totuşi pretenţii mari de la noi. Ştiu că v-aţi mirat de multe ori şi poate chiar aţi zâmbit superior văzându-mă îmbrăcată aşa în atelier. Poate aţi considerat că este o ţinută nepotrivită pentru condiţiile de lucru de aici. Aţi preferat să umblaţi în blugi şi în adidaşi, crezând că aşa vă va fi mai bine.
Mă uit la voi şi văd cum feminitatea voastră dispare, văd cum mersul vi se schimbă, văd cum călcaţi apăsat, cu toată talpa, cum ţinuta voastră capătă o aură masculină, care este de neconceput pentru mine. O femeie tânără trebuie să se simtă mereu frumoasă, uşoară şi seducătoare. Un pantof elegant vă sileşte să aveţi grijă la felul în care mergeţi, vă face să păreţi graţioase, finuţe şi incitante. Poate că în primele zile veţi suferi, veţi avea dureri de picioare, dar organismul se va obişnui repede, vă garantez. Nu renunţaţi la pantofii eleganţi, nu renunţaţi la feminitatea voastră!
Victoria s-a gândit toată seara la cuvintele şefei. Ea nu avea nici măcar o pereche de pantofi eleganti în casă. Evitase mereu să îşi cumpere, ştiind că iese atât de rar din casă, că la serviciu merge cu pantofi sport, că şi colegele ei purtau adidaşi. Soţul ei plecase cu o femeie puţin mai în vârstă decât ea, dar atât de cochetă, de elegantă! Poate că a greşit atunci când a renunţat la eleganţă în favoarea blugilor şi a pantofilor sport. A doua zi a luat cu asalt magazinele, căutând pantofi şi rochiţe. Era prea tânără pentru a-şi pierde feminitatea!
Intr-un divort nu exista niciodata un singur vinovat :(
Depinde cu care dintre parteneri stai de vorba. :-P
Păi vezi:”Soţul ei plecase cu o femeie puţin mai în vârstă decât ea, dar atât de cochetă, de elegantă!”
Stima de sine începe cu modul în care înțelegem să apărem în public: curați, deodorați, îmbrăcați bine. NUMAI RESPECTÂNDU-TE PE TINE, ÎI RESPECȚI ȘI PE CEILALȚI!
Un weekend cu bucurii îți doresc!
Da, asta mi-am dorit sa subliniez, dupa cum bine ai remarcat. Daca noi nu ne pastram feminitatea, nu avem grija de felul in care aratam, de ce am avea pretentia ca altii sa ne vada feminine?
Pai ala s-a evaporat din casa, strict si exact dupa divort? Pana atunci au locuit impreuna? Parca merge mai bine un deces acolo… ca sa explice disparitia subita si socanta a consortului. Ca daca plecase cu doamna celalata, pai asta inseamna ca s-a intors la casa goala de ceva luni bune, nu?
Ca veni vorba, mie imi plac femeile in blugi si adidasi. Pe bune. O femeie extrem de feminina de la natura, imbracata in toale mai lalai si unisex, poate arata extrem de sexy!
Pt mine personal, cum am mai scris chiar recent pe blogul lui Gabriela, femininitatea efectiv nu are de a face cu vestimentatia unei femei. ABSOLUT de loc. Insa daca o vestimentatie anume o face pe femeia aia insasi sa se simta ea mai confortabil asa in mod natural, astfel incat sa se simta ea personal relaxata si sa fie zambitoare si increzatoare, zau, atunci asta ii poate pune femininitatea in valoare, pt ca femininitatea pt mine inseamna pe undeva si o fiinta relaxata si zambitoare si care nu e in vreo rivalitate cu mine personal, interesata sa ma omoare pe mine, ci este asa ca nu am nimic de impartit cu ea, nici un conflict deosebit, ba chiar, fiindca e probabil superioara mie pe elemente de tip cunoastere generala si vocabular, si exprimare in societate, si chiar mai abila social, e chiar si generoasa daca ma baga in seama pe mine asa, de ex, ca sa imi dea un sfat sau vreo indicatie, si chiar daca imi da ceva de facut gen o lectie sau chiar o munca de facut, atunci eu consider ca o face din marinimie si grija si apreciere si fata de mine, (mai ales ca am citit recent ca marinimia autentica este ceva chiar caracteristic definitoriu/diagnostic pt o persoana care chiar ESTE in mod real intr-o pozitie de tip leader si ierarhic superior dominant plus sigur pe pozitia lui superior ierarhica, cf filozoful scriitor profesonist Alain de Botton in brosura lui de reclama pt managementul aeroportului Heathrow), nu asa in mod sadic rauvoitor sau exploatator…dar asta e si pt ca eu asociez femininitatea in primul rand cu mama si cu bunica mea, care, mai ales bunica, zau, erau asa ff relaxate si zambitoare si calme si ocrotitoare pt mine, insa asta nu avea absolut nimic de a face cu ce erau imbracate, puteau sa aiba si un capot pe ele, sau un trening si slapi, si tot la fel de feminine era pt mine…atata vreme cat nu se dezbracau totusi asa total, ca am vazut-o odata fara sa vreau pe mama chiar dezbracata de tot, si zau, m-am cam speriat, mai ales pt ca era si mult mai mare asa fizic decat mine, dar desigur eram mai mic, acum nu ma mai speriu asa de tare, m-am mai obisnuit, mai ales ca si pe strada sunt destul de multe fete care sunt aproape dezbracate, si m-am mai uitat si la filme cu femei dezbracate, am mai crescut si eu inaltime, etc, si astfel m-am mai desenzitizat intre timp, adica mi-am dat seama ca si femeile dezbracate sunt tot oameni, la fel ca si mine, nu altceva…desi cele care sunt mai inalte si mai atletice decat mine ma cam intimideaza inca, recunosc, efectiv eu din fata celor de genul asta care chiar au masa musculara clar mai mare decat mine, chiar ma feresc oarecum asa automat.
Mi s-a intamplat asta si fata de niste balerine, care erau totusi asa aparent mignone, dar cand am vazut ce muschi au la picioare, AOLEU, pai daca o balerina profesionista vrea sa imi dea mie o lovitura cu un picior efectiv oriunde ma nimereste, zau, cred ca ma lasa lat din prima…nici nu vreau sa ma gandesc la posibilitatea cu adevarat horror de a avea picioarele unei balerine incrucisate asa oarecum in jurul meu…e ceva efectiv de groaza daca imi inchipui asa ceva, nici la nivel macar asa de in gluma sau in joaca, cf “qui s’aime se taquine”, (cine se iubeste se tachineaza), plus mai ales daca e si neaparat interesata sa uite de sine, sa aiba asa o sansa mai buna pt a avea orgasm, zau, asta imi mai lipseste, sa uite de sine la nivelul ala total inconstient, si sa ma sufoce efectiv din greseala….cred ca si de aia s-au inventat atatea pozitii sexuale de-a lungul timpului, pt ca se stia ca uneori unul din parteneri putea sa-l ucida chiar din greseala pe celalalt in timp ce faceau sex, si s-a dorit sa se minimizeze acest risc inerent, prin utilizarea unor pozitii speciale…in acest caz eu NU as recomanda niciodata nimanui pozitia misionar clasic cu o balerina profesionista…ma duc sa caut pe Google care pozitii mai sunt, ca sa vad care ar fi recomandabile si care nu in caz de relatii cu femei aflate in diferite profesii care sunt fizic mai solicitante si duc la dezvoltarea masei musculare, de ex balerine profesioniste. ca stiu ca sunt cam multe, atat profesii mai solicitante fizic, cat si pozitii, si nu pot sa le tin minte pe toate, chiar daca le mai pune in mass-media din cand in cand…cred ca asta e un mesaj important de sanatate publica, la fel cum de ex, nu se recomanada anumite pozitii celor care au suferit un infarct recent, ca, totusi, nu numai oamenii tineri sau asi la arte martiale de aparare, de ex cei care ar sti cum sa scape dintr-un dubluNelson, sau ceva de genul asta, se angajeaza in relatii sexuale.
Mda, mi-am dat seama ca totusi asa, ca adult, dincolo de poala lui mama si lui bunica, cred ca pt mine femininitatea egal sa aiba o masa musculara mai mica decat a mea…stiu ca suna cam nesimtit, dar cam asa e si totusi e imposibil ca toate femeile oarecare sa fie pt mine asa ca mama si bunica mea, ca sa ma intereseze in mod special femininitatea lor la un nivel mai nuantat decat atata, sa aiba masa musculara mai mica, si gata, e indeajuns de feminina pt mine…daca are si sani mici si pectorali destul de fermi, eventual si muschi trapezi eleganti, plus o postura misto, pot fi chiar atras sexual de ea…zau, chiar si componenta posibil sexual atractiva a femininitatii NU tine absolut DE LOC de tocuri si de rochite !! (desi probabil ca pe un barbat hetero il va interesa mai mult decat pe mine ratia talie-solduri, ideal cam 0,7, cam asta ar fi poate dferenta, si cred ca daca asta nu se poate observa asa prea usor din cauza vestimentatiei, e posibil ca acea femeie sa fie oarecum neremarcata din punct de vedere de a fi atragatoare sexual pt barbati, asa desigur la prima vedere la nivel de strada generala, ca altfel poate deveni desigur atragatoare sexual si prin alte chestii, mai nuantate…dar asta desigur ar fi de interes doar pt femiele pt care feminintatea inseamna a fi atragatoare sexual pt barbati la nivel de strada…nu zic ca e ceva rau, dar in acelasi timp zic ca e posibil sa existe femie care sa nu fie interesate de asa ceva, fie pt ca au atins deja o putere de leadership si nu le mai intereseaza asta, fie pt ca efectiv nu sunt interesate in asa ceva din alte motive, pt ca nu trebuie sa fie competitive pe piata muncii, insa articolul se referea la femei aflate in campul muncii, iar in campul muncii, zau, vestimentatia trebuie sa fie corespunzator acordata jobului, nu cf spoririri atractivitatii sexuale la locul de munca, decat desigur daca poate acea intreprindere din articol era dedicata unor activitati de PR sau din industria entertainmentului, ca atunci, da desigur, se recomanda rochite, atractivitate sexuala, ca e pt client, si pt sporirea eficacitatii, si pastrarea locului de munca, desigur, si trebuie urmat un cod vestimentar care si ala trebuie discutat si ales de management in mod deosebit de atent cf scopul intreprinderii si totodata bunastarea lucratorilor, si probabil ca managerul din acel loc de munc adin articol dorea sa imbunatateasca moralul managementului si totodata si performanta directorilor executivi, astfel incat sa nu se inchida fabrica, si ca acele femei sa-si piarda locul de munca, si de aia probabil ca le sfatuia de bine, nu din incompetenta manageriala).
Pai imi privinta toalelor asta voiam sa spun si eu. Pentru femei conteaza. Desi cateodata anumite combinatii armonioase care fac femeia respectiva sa aiba un aer de un anumit fel, ma lasa fara glas. Gen rochiile cu floricele marunte. Eu nu pot gandi langa rochiile alea…naiba sa le ia!
Rudolph, vezi ca te-am intrebat ceva la Raul si chiar sunt curios, daca ai chef si poti, baga un ochi.
Acum stia ca va gasi mereu casa goala. Pana atunci mai dormise singura, dar avusese sperante ca se va intoarce barbatul dimineata, a doua zi, a noua… :-P
Din pacate, nu toate femeile sunt extrem de feminine de la natura. Plus ca umbland mereu in haine sport, femeia chiar uita cum sa păşească cu graţie.
Sincer-sincer…tu chiar crezi ca noi (indiferent de nivelul intelectual/educational) ne uitam la cum merge o femeie? :P In afara cazului in care e ceva complet iesit din comun, ne uitam in complet alte parti! :)
Tu vrei sa imi spui ca o femeie care merge precum un fotbalist este la fel de atragatoare ca una care isi leagana subtil fuste in jurul picioarelor?
Depinde de fata, dar da!
Eu ador rochitele, dar nu as putea sa port pantofi eleganti (si cu toc) chiar tot timpul. Sunt multe momente in care pantofii nu mi se par deloc potriviti si cand vad duduile cu pantofi de 15 cm cu mers stramb de zici ca e copac in timpul furtunii apoi mai bine in balerini.
Daca ai un mers prea stramb pe tocuri mai bine renunti la ele, caci riscul de a parea ridicola si amuzanta e mai mare decat sa pari femenina.
As adormi in pantofi cu toc dacă ar fi posibil.Chiar si in plină recuperare după operatia la gleznă m-am cocotat pe tocuri,spre disperarea celorlalti.Asa mi-am revenit.Cu dureri dar a meritat. Doar că,acum ,de exemplu,pt că ies din casă, tot blugi port,dar cu sandale.Măcar atât, pentru feminitatea mea.O sâmbătă minunată!
Partea politica am adresat-o incomentariul lung de mai sus. Partea strict legata de bunastare medicala a fiecaruia e ca eu am citit in mod repetat pe Internet, provenind dinpartea unor persoane chiar reputabile, fie barbati fie femei, ca
1. NU se recomanda mersul in balerini sau pe incaltaminte total plata si cu talpa ff subtire pe asfalt, e daunator atat pt glezna, genunchi, cat si pt coloana,(desi nu stiu daca e daunator pt solduri, dar mi-a fost lene sa verific, insa daca e daunator pt mecanica generala, trebuie probabil sa fie daunator si pt solduri)
2. NU se recomanda toc peste 4 cm la nimeni, decat desigur daca e obligatie de serviciu, fie ca e vorba de un aristocrat din secole trecute, fie ca e un entertainer, etc
3. ESTE bine ca lumea sa poata sa aiba locuri unde sa isi permita sa merga si desculta, desigur NU pe asfalt, nici pe iarba din parcuri sau pe plaje unde exista seringi aruncate de oameni care se drogheaza, etc
4. pantofii trebuie sa fie alesi corect la marime, inclusiv latime si lungime, plus la confort, dac anu se respeca aceste lucruri, e daunator pt tot organismul, deci in final si daunator pt societate, inclusiv economia nationala pe termen mai lung, pt ca societatea va plati costul ingrijirii unor oameni suferinzi din cadrul ei, si chiar daca or exista 2 fabrici salvate in plus azi de la falimentul oricum inevitabil, cf prognoze economia globala pana in 2050, pe termen lung dezavantajele sunt mai mari decat avantajele pt acea societate, desi desigur trebuie discutat si cu sindicatul, pt ca totusi e important ca acele femei sa isi pastreze locul de munca, daca e totusi important pt ele, sau sa fie cat de cat educate sau informate din timp ca sa stie ce sa isi planifice pt viitorul lor
sorry, stiu ca articoolul e legat de PR vanzari rochite si pantofi de vara, adica nu era un articol real educativ social-politic, desi parca suna o idee a sedinta de invatamant politic de partid pe undeva, mai ales cu acel manager sfatos explicand muncitorilor cum sa se comporte si cu ce sa se imbrace atat in societate cat si la locul de munca, desi totusi nu vorbea unor ucenici adolescenti si vorbea unor lucratori totusi adulti, dar si asta e destul de realist socialist si chiar si capitalist in zilelede astazi, (din cauza succesului imens al curentului artistic de realism socialist de-a lungul sec 20, adica zau e inca ff popular, peste tot, si mie imi place), iar pt mine de cate ori vine vorba despre femei, si femininitate, zau totul devine destul de rapid ff complicat si politic !
Da, şi eu mi-am pierdut de multă vreme feminitatea…
O femeie poate rămâne feminină şi cu chiloţi de tablă pe ea.
Atât că ea nu-şi dă seama că, în fond, e aceeaşi femeie
şi nu se simte în largul ei. Feminitatea vine din interior.
Eu pot să-mi pun orice rochiţă frumoasă, să mă machiez,
să-mi fac manichiura şi pedichiura, pot să fac tivul rochiei să se înfăşoare
în jurul picioarelor mele epilate. Dar, crede-mă, voi rămâne bărbat. :)
Daca prin gasirea si purtarea unor pantofi cu toc ea se simtea mai bine in pielea ei, daca isi recapata increderea de sine, eu zic ca a procedat corect. E primul pas spre iesirea din depresia post divort.
Acum nu stiu exact care mai e trendul, dar eu optez lately pentru cei cu toc mai gros sau chiar pentru platforme. :D
Chiar si infasurate, vazandu-li-se doar ochii unele sunt foarte feminine! Altele, dimpotriva!
Prefer un pantof sport, feminin. Graţia tocurilor îmi cam stă de-a curmezişul :D
Multumim pentru participare, Vienela!
Mi-a facut placere sa particip, Anca!
Urasc opincile si cred ca am spus totul ;)