Sunt voci care spun că se încearcă distragerea atenției de la problemele reale ale românilor. Nu aș putea spune dacă este chiar așa, deși un soi de fatalism, de paranoia exista și în mine, ca în majoritatea celor ce trăiesc pe aceste meleaguri. Înclin totuși să cred că noi, românii, ne luam singuri gândul de la problemele spinoase, pentru că suntem incapabili să le rezolvăm rapid, în beneficiul nostru.
Soluții miraculoase nu există. Cum am putea schimba, într-o zi, o lună sau un an, ceea ce a fost distrus în zeci de ani? Cum am putea schimba mentalitatea? Cum am putea scăpa de fatalismul care ne caracterizează? Ați remarcat că omul sărac, lovit continuu de câte un necaz, ajunge să creadă că nu mai are scăpare, că asta i-a fost soarta, că nu mai are puterea de a schimba nimic? Asta în cazul în care nu începe să creadă în tot felul de basme, în promisiunile nerealiste ale șarlatanilor… Ei bine, același lucru se întâmplă și cu poporul român.
De ce să ne batem capul cu ceva ce pare fără rezolvare în viitorul apropiat, când ne putem descărca nervii împărțindu-ne în bisericuțe, pentru a dezbate încrâncenați tot felul de falsidrame? Luna februarie a adus multe astfel de subiecte, dar unul mi-a ramas în minte. Țara s-a împărțit iar în două, trei tabere: am văzut atunci românul pudibond, am văzut românul ultratolerant, l-am văzut și pe cel care caută mereu un țap ispășitor.
Povestea:
Pe pagina oficială de facebook a unui institut a apărut poza unui neurochirurg care trăsese de pantalon cât să se vadă un colțișor din chiloți
(omul a fost surprins în cabinet, pe scaun, când se relaxa). Mesajul pozei era ceva de genul: după două nopți nedormite, două operații și o conferință, pot spune că totul a decurs bine pentru că am purtat chiloții norocoși. Unii s-au deranjat că și-a arătat chilotii, mai ales că era vorba despre o pagină oficială, alții au dat vina pe PR care se ocupă de pagină, convinși fiind că medicul nici nu a știut că poza i-a fost pusă pe fb, iar ceilalți au spus că este mult mai important ceea ce face în sala de operații, nu pe facebook, că trebuie să îi purtăm respect pentru faptul că nu i-a schimbat de două zile, preferând să salveze vieți în acest timp.
Cât de bine ar fi fost dacă toate astea ar fi fost spuse fără a se folosi un ton superior, fără jigniri, fără amenințări. Dar nu! Noi suntem români și ne pricepem la toate cele lumești sau mai puțin lumești! Noi avem întotdeauna dreptate și nu trebuie să ascultăm argumentele altora! Până când nu curg fluvii de cerneală, până când nu ne revoltăm maxim la orice nimic, până când nu ne jignim între noi și nu dăm de pământ cu cei care au altă părere, nu ne simțim bine. Ce contează că ne certăm din cauza unei perechi de chiloți? Important este că am mai trăit o falsidramă de februarie, că am uitat pentru o zi de problemele grave ce ne îngenunchiază, ne trag în jos, cu fiecare zi mai jos…
ah da, pe om il durea in bascheti daca i se vad chilotii si pe mine fix la fel, esential acolo era ca omul facea mai multe intr-o zi decat smecherul care comenta pe facebook intr-o viata
Exact! Pacat ca au sters poza si nu se mai vad like-urile noastre. :)))))
Mda! Am mai văzut într-un comentariu sau articol menţionat asta cu neurochirurgul şi chilotii. Nu ştiam despre ce e vorba, dar acum mi se pare tare stupid. Nici nu as fi remarcat. Cât despre noi, cei ce comentăm, aici şi în tot felul de locuri despre tot felul de subiecte, (azi menţionam unul pe fb, tot o falsidramă, poate mai serioasă un pic),ajung să cred că acel cuvânt folosit de tine, deunăzi, -toleranţă- ar fi minunat. Eu mi-am învăţat lecţia, nu demult, şi încerc să evit, fără a sta deoparte totuşi, implicările pătimaşe.
Nici eu nu as fi remarcat, daca nu ar fi fost atacata o blogarita pe care o cunosc si pe care nu as fi crezut-o niciodata a fi pudibonda. :)
Este foarte greu uneori sa ramai tolerant, chiar daca iti propui asta… Putini sunt cei ce reusesc cu adevarat, dar trebuie sa ne straduim, daca vrem sa nu traim macinati de grija altora. :)
E trist că nu vedem lucrurile esențiale…
Si mai trist este cand le vedem, dar nu putem face nimic pentru a schimba lucrurile care nu merg…
Na ca pierdui faza cu chiloteii neurogchirurgului! Ce s-ar face romanul fara falsidramele astea! Cum ar mai dormi el linistit daca nu ar putea toca maruntel pe cate unul. In loc de rugaciune la culcare mai trage o barfa mica.
Si mai ales blogarii! Ce s-ar face ei fara chilotei de neurochirurg, fara fetite fugite la manastiri, fara barfe si despicari de fire in patru… :)
Am ratat chiloţii pe FB, dar am impresia că n-am pirdut nimic.
Nu, chiar nu ai pierdut, Andreia. Mereu aceeasi oameni, mereu aceeasi incrancenare, mereu aceleasi nimicuri care genereaza discutii interminabile si jigniri crunte.
Şi eu care credeam că numai chiloţii Drăguşancăi îi interesează pe români…
Sa stii ca asa crezusem si eu pana in acea zi. :)))
:) Cum spuneam, plina de originalitate. Chiar esti extraordinara sa legi povestea cu chilotii de politica, de medici. Felicitari!
Ha, ha, merci! Ma doare inima cand vad cum ne risipim energia cu chestii atat de putin importante, in timp ce lucrurile grave nu reusim sa le vedem si sa le aducem pe linia de plutire…
cum am mai spus deseori, nouă, ca naţie, ne lipseşte cu desăvârşire simţul polemicii. a discuta şi a avea păreri proprii, sustenabile cu argumente, este un sport la care nu ne pricepem. în schimb, natura noastră balcanică ne scoate în lumină talentul de a da în cap, de a ataca omul şi nu problema.
în subiectul de care spui eu nu am intrat nici într-o tabără şi nici în cealaltă, aşa cum fac de obicei, aşa cum am făcut şi când a fost vorba de câinii vagabonzi, fetiţa dispărută şi revenită acasă, politica noastră cea şchioapă, accidentul de avion, etc. manipularea presei în toate aceste cazuri este una infernală şi deloc benefică.
De ce ne-am pierde timpul aducand argumente care sa ne sustina punctul de vedere, cand este atat de usor sa spunem ”marș acasă, ca ești varză!”? Cam asa stie romanul sa reactioneze, din pacate… :(
Tu esti un om echilibrat, psi. Putini sunt cei care reusesc sa stea deoparte cand apare o noua falsidrama sau chiar o drama adevarata.
Mda, nu cred că medicul respectiv a operat cu chiloţii ci cu mâinile şi instrumentel sterilizate şi cu priceperea lui.
Da, bine-nteles… Dar am mai fi romani daca nu ne-am lega de nimicurile picante?
Cazul ăsta se încadrează la “mult zgomot pentru nimic”!
Nah, asta-i îndeletnicirea noastră, să bârfim! Doamne cât o urăsc! Ore ăsta-i cel mai important lucuru, că şi-a arătat ăla chiloţii? Oare chiar nu putem dormi dacă nu dăm asta în ziare?
Cum ziceam…mult zgomot pentru nimic
Esenta a ceea ce ai scris tu , in opinia mea , se potriveste cu zicala “Tara arde si baba se piaptana!”. In sensul ca ,vorba ta , in loc sa fie comentarii civilizate , sa se discute la modul frumos , sa nu mai ridiculizeze nimeni pe nimeni si oamenii sa nu se mai patroneze…hai sa ne dam in cap si sa ne jignim…din cauza unor chiloti! Foooarte inteligent! :D
bine ca nu si-a pozat dunga aia dintre b..ci.
Hai mai sa fim seriosi. Nu stiu despre ce e vorba dar la ipocrizie, nu ne intrece nimeni!
Cat de usor ne mudarim si ce greu e sa scoatem petele!
Net-ul este plin de virusi! Si nu sunt deloc falsi!
Fiecare popor are pacatele lui. Noi suntem… carcotasi mai mult decat creeativi, vulgari, mai mult decat blanzi, invidiosi mai mult decat geneosi si… mai sunt inca cateva … pacate cu care ar trebui sa luptam, macar in educatia copiilor nostri!
In treacat fie spus… urasc FB!
Dar pe idioatele care isi pun poze doar in chiloti pe facebook nu le injura nimeni.
De fapt ăsta e comportamentul clasic în România. Ia orice articol din orice ziar online și citește comentariile. 80% sunt pe lângă subiect și conțin jigniri la adresa celor care mai comentează pe acolo. Români
Am avut un profesor care numea fenomenul “radioşanţul”. Numai că acum şanţul se face fluviu şi ne intră în case oricât de mult ne ferim. Poate că nu ne-o inunda şi creierele, măcar unora dintre cei în care se aruncă permanent cu astfel de falsidrame.
Ca omul si-a expus chilotii e normal. Ca altul a murit de grija faptului, arata o buba majora la cap.
Daca si-ar fi aratat chilotii in intregime, atunci ar fi fost normal tot circul. Dar asa…nu vad rostul… Erau chilotii norocosi, na! Si lumea a vazut un coltisor din ei. Mare branza… :))
Chiar ca am ratat momentul…. :)
Am văzut atâta ură zilele acestea pe facebook,în interviurile printre demonstranți și nu înțeleg de ce s-a înrăit lumea în halul ăsta.Prea multă ură,prea mult negativism.Nu înțeleg de ce fiecare om nu respectă părerile,ideile altui om fără să jignească,fără să creadă că el deține adevărul absolut.Îmi spunea mama mea că îi e dor de vremurile când oamenii(chiar dacă era înainte de 89 și puțin după) aveau chipurile senine.Îmi spunea că în autobuzul cu care mergea la serviciu( sau se întorcea) se râdea,se glumea,lumea interacționa.Acum văd pe stradă,în autobuze chipuri încruntate,majoritatea cu ochii în telefon.
Are dreptate,oamenii s-au schimbat și nu în bine.Am văzut pensionari atât de răutăcioși care tot timpul au ceva de comentat,de jignit,care au uitat că au fost și ei tineri.Am văzut tineri care jignesc gratuit și sunt nerespectuoși.Eu cred că democrația asta a fost înțeleasă complet greșit.Nu numai sistemul este de vină ci și noi oamenii,uitând să trăim frumos,tot timpul nemulțumiți,încrâncenați în lupta pentru a avea mai mult,tot mai mult.
De cativa ani tot vad ura pe internet. Din ce in ce mai multa ura, lupte aprige duse pentru nimic. :(