Fabrizio Moro, cântăreț italian – Mâine este o altă zi
Neavând nici un fel de simţ muzical, mă leg afectiv mai mult de cântece ale căror versuri chiar transmit ceva. Poate că acesta este motivul pentru care m-am ataşat de Fabrizio Moro cântăreț italian şi de muzica lui (pe lângă faptul că arată bine), așa că plănuiesc ca, atunci când îl voi întâlni, să îi spun în italiană: sei il mio cantante preferito (ești cântărețul meu preferat). :))
Veţi observa că nu prea are succes în afara Italiei. Dar în ţara lui adună mii de oameni la concerte, în mare parte datorită mesajelor pe care cântecele lui le transmit. Cantautor axat pe pop rock, Fabrizio Moro atinge în melodiile sale subiecte sensibile.
Critică absolut tot ceea ce transformă viaţa oamenilor într-un haos: drogurile, de care el a scăpat cu greu; mafioţii care nu cunosc valoarea inestimabilă a vieţii, care trag înainte de a gândi; pe cei care deţin puterea, pe cei implicaţi în scandaluri politice (melodia Barabba i-a fost cenzurată şi refuzată la radio); incultura, principala cauză a înrobirii omului de către om, principala cauză a tuturor relelor cu care ne confruntăm.
Considerat de mulţi ca fiind rebel, Fabrizio Moro şi-a botezat băieţelul LIBERO, arătând astfel lumii întregi că iubeşte libertatea mai presus de orice. Este o temă des întâlnită în versurile lui, unde insistă pe ideea că suntem liberi să iubim, liberi să ne exprimăm, liberi să o luăm de la capăt când lucrurile nu merg bine.
S-a clasat pe locul III la Festivalul de la Sanremo în anul 2008, cu melodia de dragoste Eppure mi hai cambiato la vita. În inima mea a câştigat locul I din momentul în care am auzit prima dată melodia Libero.
Îi stiu toate cântecele pe de rost, dar nu mă pot decide pe care dintre ele să v-o recomand. Dacă vreţi să îi aflaţi părerea despre Berlusconi, ascultaţi Barabba. Cand sunteţi trişti, decepţionaţi şi aveţi nevoie de încurajări, daţi play pe melodia Domani.
Ascultând Sangue nelle vene, aflaţi despre dependenţa de droguri cu care se confruntă fratele lui, despre insistenţa care dărâmă ziduri, despre cei care nu fac în viaţă compromisuri. Este o melodie dedicată tuturor celor care ştiu că mâine este o altă zi.
Sunt întrebată des pe cine reprezintă poza de la profilul meu de facebook. Răspund cu plăcere că este fotografia lui Fabrizio Moro, cântăreţ care merită să fie promovat.
Fabrizio Moro, cântăreț italian – Mâine este o altă zi
Arata destul de bine ce e drept :)) si acum ii ascult pe youtube cateva melodii…si dragut si canta si bine :)) bun de pus la pastrare:-?
Cand l-am descoperit pe Fabrizio Moro, baietii mei nu il suportau, nu le placea ceea ce canta, ii irita, pur si simplu. Dar tot auzindu-l, nici nu si-au dat seama cand au inceput sa ii fredoneze melodiile. Nu sunt fani, dar macar nu mai dau ochii peste cap cand il ascult eu. :))
Am primit raspuns si la o mare dilema..Chiar nu stiam cine e domnul…
:)) Multi isi imagineaza pe facebook ca Sas Vienela e de fapt barbatul din poza, altii cred ca este sotul meu… :))
Eu un timp nu mi-am dat seama ca e domn. Sincer! Nu sunt rautacios. E atat de efeminat ca am crezut ca esti tu. Pana am vazut niste poze cu tine puse de alt blogger cumsecade cand am constatat ca arati, evident, mult mai bine decat distinsul din poza. Ma rog, eu nici nu prea am cum sa-l consider dragut ca-s barbat, plus imi pare cam nespalat, dar ma opresc aici fiindca tie iti place.
In alta ordine de idei din cate vad, in ultima vreme muzica italiana nu prea mai razbeste peste hotarele Italiei si e nitel pacat, fiindca au intr-adevar melodii frumoase (nu l-am ascultat inca pe Fabrizio de mai sus).
Mie unul, opus tie, imi place muzica. Mai putin cuvintele. Mai ales ca versurile din cantece de regula sunt de proasta calitate literara si ma cam zgarie la ureche. Nu zic, unele mesaje din cantece ajung si la mine, dar rar si cand vin de la cine trebuie de regula (adica trebuie sa fiu deja montat intr-o anumita dispozitie, conteaza cine imi arata cantecul). Versurile tipului n-am sa le pot intelege din motiv de italiana. Mai pricep ceva cand e scrisa pe motiv de franceza si bruma de latina pe care o stiu de la stiinte :).
Nu il asculta. Stiu sigur ca nu este pe gustul tau. :))
Eee, nu cred ca e nespalat. :)) Vrea doar sa lase impresia, umbland cu blugii rupti si parul netuns, cu inele pe maini si palarii in cap. :))
Nu spun ca nu imi place muzica, ci doar ca sunt afona si rar ma gadila o melodie. Am gasit la tine cateva care mi-au placut. Nu pot recunoaste o melodie nici daca o ascult de 20 de ori, pana cand nu aud cuvintele. Nu pot.
A, merci pentru aprecieri. Esti un gentleman, ca de obicei. ;)
o sa-l ascult…
imi place muzica italina,preferatul meu este Renato Zero…
Nu il stiu, dar il voi cauta. Mie imi place mult Eros Ramazzotti.
Muzica italiana nu este chiar in topul preferintelor mele, dar daca tu zici ca merita promovat, sa ascultam… :) In legatura cu poza, ceva amuzant. La inceputuri mi-am zis ca poza e pe bune, te reprezinta, dar sigur numele tau e un pseudonim :D
Daca as sti italiana probabil as aprecia mai mult decat gropitele din obraji si dantura perfecta, pt care il invidiez.
Şi eu m-am întrebat de multe ori cine este cel din poza ta…dar mereu amânam să te întreb pe tine direct :)) Dar acum am aflat şi voi căuta şi eu câteva melodii, căci m-ai făcut curioasă! :D
Eu stiu ca ai mai spus intr-o postare ca il asculti pe italianul acesta. L-am cautat atunci si stiam ca el e in poza. Oricum stiam ca e un barbat. ;)
N-am avut curiozitatea sa-l ascult atunci, vei intelege de ce… Am facut-o insa acum. Am ascultat partial 3 cantece, cele mentionate de tine si inca unul.
As zice ca nu e chiar muzica, nu ceea ce inteleg eu prin muzica… e mai mult un fel de poezie cantata :) Si cum limba italiana ca si cea franceza nu-s deloc printre preferatele mele… :( intelegi tu :) In plus, eu prefer vocile adevarate si muzica, versurile doar in cazuri speciale, daca fac simbioza cu muzica…
imi pare ca nu s-a lasat de droguri (sau s-a “lasat” ca si Whitney), dar vrabia moro viteazu :)
La canzone italiana è sicuramente una delle migliori al mondo. Gli arrangiamenti musicali e i testi sono molto più articolati e complessi rispetto alle semplici e solite parole della musica inglese o statunitensi (oh baby, yeah ;-)
Non si può negare che la cultura musicale nel nostro Paese ha centinaia di anni e nonostante tutto anche da noi la musica English pop è molto apprezzata.
Per esempio, all’Eurofestival, l’Italia e pochi altri paesi si presentano con testi e musiche interessanti ma ahimé in Europa viene apprezzata maggiormente la superficialità della musica dance/pop, delle luci e degli effetti speciali perché senza di essi le loro “canzoni” sarebbero niente.
Per capire l’Italia(nonostante i tanti falsi stereotipi) bisogna conoscere una storia millenaria, una cultura che ha esportanto nel mondo e le sue idee che hanno portato invenzioni, bellezza e stile in tutti i campi.
Grazie a tutti. Greats from Italy.
(m. Iubesc Viata, may you traslate it, please?)