Câinele meu… are alergie la câinii cu două picioare. Câțiva adolescenți s-au gândit că ar fi amuzant să îmi sperie pisicile… care trăgeau aer curat în piept. De unde să știe, bieții, că în spatele unor mici feline se ascunde ditamai dulăul dornic să se înfrupte din carne fragedă de adolescenți? Norocul lor că îi despărțea plasa de la geam… Am râs cu poftă aseară, dar nu mă pot abține să nu mă gândesc… la cât de răi sunt unii copii, la cât de mult mi-ar plăcea să îi tăvălesc prin miere pe părinții lor, apoi să îi plimb prin câmpul plin de flori și albinuțe, îmbrăcați numai în lenjerie intimă de lux (vedeți cât sunt de mărinimoasă?).
Astăzi (1 septembrie 2016)… reînvăț să mă bucur de toamnă. Am făcut ordine prin sertare și am găsit ghindele adunate în urmă cu un an. Nu sunt delăsătoare, ci doar uitucă și aglomerată. Le-am adus în casă… cu gândul să fac ceva drăguț, dar treburi mai importante s-au tot bulucit în viața mea, răpindu-mi timp și energie. Sper… să pot termina măcar veioza cu diapozitive în weekend-ul care vine.
Prin Ploieşti… am văzut, în urmă cu o lună, o familie care bătea din poartă în poartă, încercând să își vândă creațiile (foarte interesante) făcute din crengi, frunze, conuri de brad, ghinde și alte lucruri adunate din natură. Cineva mi-a spus că le merge atât de bine (sau că au atâta încredere în viitor), încât și-au lăsat joburile și s-au concentrat numai pe munca la aceste ornamente deosebite. Regret că nu am făcut poze când mi s-a ivit ocazia. Un lucru plănuit pentru săptămâna viitoare… ar fi să rezolv problema centralei termice (of, de câte ori am scris asta în 2016?), lăsând vremea petrecută cu ornamente pe seama celor care se pricep cu adevărat.
Prin blogosferă… m-am bucurat de noul joc inventat de Vero: Un singur text, mai mulți autori. Cred că voi încerca și eu – când voi găsi timp suficient. Puteți încerca și voi, fie că sunteți blogări, fie că nu. Este un exercitiu interesant, pentru care am găsit și un citat/proverb favorit… “Fericirea nu stă în bani; stă în bucuria realizărilor, în emoţia efortului creativ.” – Franklin Delano Roosevelt
Închei acest jurnal de femeie simplă, pagina 95, cu o fotografie preferată…
Bine ca le dai lenjerie de lux :)). Cat esti de haioasa si de darnica! Bruno e de acord sau prefera sa se descurce singur cu ei?
:D Bruno este intotdeauna de acord cu alegerile mele. In parte pentru ca are incredere in gusturile mele, si in parte pentru ca nu are incotro. :)))