Skip to main content

Ea matură, el tânăr

Privirile curioase ard, acuzațiile mute sfredelesc inima, șoaptele pătrund adânc, pârjolind totul în cale. Destin sau coincidența, soarta i-a adus împreună, însă puțini sunt cei ce văd dincolo de aparențe, și mai puțini sunt cei care acceptă. Lumea nu poate ierta nepotrivirile, nu iartă fericirea ce li se citește în fiecare gest.

Ea e matură, de mult formată, sigură de sine, mândră de trupul perfect șlefuit. Buclele frumos aranjate și hainele de un verde inocent o fac să pară mai tânără. Își potrivește mersul după al lui, lăsând impresia că este condusă. Cei versați observă imediat că realitatea este cu totul alta, că ea dă tonul, ea face muzica.

El este crud, abia ieșit din adolescență. Tineretea lui strigă prin fiecare por. Este ușor nesigur, cu toate că frâiele sunt la el, iar asta îl face să se lipească drăgăstos de ea, într-o îngemănare de verde inocent și vinețiu, vinețiul tricoului luat dimineață de pe sârmă, încă umed de rouă. Se dă rotund, chiar dacă nu este.

Cei doi formează un cuplu ciudat, care atrage priviri curioase, acuzații mute, șoapte ce pârjolesc totul în cale. Nu le pasă… De ce le-ar păsa, dacă se iubesc și le este bine împreună?

flori si fructe

6 thoughts to “Ea matură, el tânăr”

Leave a Reply