Skip to main content

E normal să am iaht

Se întreba și mă întreba Dan Hipertensivul de ce mi-am făcut atâtea bloguri, de ce nu adun tot conținutul pe un singur blog. Ei bine, tocmai mi-a venit ideea de răspuns. Eu sunt precum cei foarte bogați, care nu se mulțumesc cu un apartament în care să locuiască, ci vor vile la mare, vilă la munte, casă de vacanță, iaht și elicopter. Și apoi, Matilda să fie privită ca o ciudățenie a blogosferei? Nu, nicidecum. Cu cât suntem mai mulți cei care avem vile, yahturi și elicoptere, cu atât vi se va părea mai normal. 😛

De exemplu, vienela.ro este casa mea de bază, cea la care mă întorc mereu, atunci când sunt obosită, când vreau să mă relaxez, să mă bucur de viață. Oricâte vile la munte sau la mare aș avea, aceasta este căsuța în care am crescut, căsuța în care mă visez, căsuța pe care o iubesc. Este irelevant faptul că în ultimele zile am umplut blogul de advertoriale. El rămâne locul în care mă descarc, locul în care îmi este bine și din care mizeriile sunt rapid măturate.

Pe blogul vechi, cel cu care am descoperit tainele bloggingului, postez acum advertoriale, ba chiar mi-am pus și cateva reclame. Nu știu dacă îmi vor aduce câștig măcar de un pachet de țigări, însă nu mă deranjează cu nimic să le vad acolo (deocamdată). Este un fel de grădină de la țară. Doaronline l-am deschis pentru a putea posta departe de ochi iscoditori, însă am făcut greșeala de a mă înscrie cu el în superblog și de atunci a zburat visul meu de a avea un loc intim, unde să intre doar câțiva prieteni. După vienela.ro, doaronline este cel mai bine văzut de google, dintre blogurile mele. Este vila mea de la mare.

Pentru a descoperi tainele wordpress-ului mi-am făcut un al patrulea blog. Am învățat ce era de învățat, însă nu m-am îndurat să îl mai șterg, așa că uneori trec pe acolo pentru a șterge praful. Rar. Dar sper să rămână ascuns privirilor curioase, să pot simți că am și un dormitor intim, un iatac al meu, o vilă ascunsă în munți, inaccesibilă multora. Mi-a plăcut simplitatea temei și am descoperit acum câteva zile cât de bine mă potrivesc la gusturi cu nepotul meu. Din câte sute, mii de teme are wordpress, Gabi a ales exact tema pe care o am și eu. 🙂 Pot spune că avem vile identice într-un cartier rezidențial. 🙂

 PS: Draga Matilda, as aprecia daca nu ai mai fi atat de iute in a scrie trei randuri pe blog pentru fiecare nimic. In doi ani de blogging, nu s-a intamplat sa nu pun link spre cei mentionati, decat in cazurile in care m-am grabit sa public fara sa verific. Dar si atunci am reparat, fara sa mi se atraga atentia, de cum am descoperit scaparea.

Comments
  • Anca April 12, 2014 at 2:50 pm

    te-ai pus pe strans comori 🙂
    sa stii, ca pana la urma sa iti dezvalui tainele scrisului si sa iti pui maiestria la bataie si toate gandurile nu e un lucru usor.
    mi-e frica sa nu ne si ‘taxeze’ candva aceste ‘dezvaluiri’

  • Matilda April 12, 2014 at 3:03 pm

    Numai patru, Vienela?
    Ăsta nu e decât un început timid! :))))))))))))

    • Matilda April 13, 2014 at 6:05 pm

      În altă ordine de idei, mulţumesc pentru link 🙂

  • Javra Eu April 12, 2014 at 10:20 pm

    Înţeleg. Chestia e că sunt greu de întreţinut atâtea bloguri. Şi mai e şi problema costurilor pe care le implică. Eu am cumpărat un nume pentru un alt blog de ceva vreme, dar nu i-am dat drumul din lipsă de timp. Tu cum vei gestiona atâtea? Chiar sunt curios.

  • Silving April 13, 2014 at 6:52 am

    Odata am avut si eu 3- am inceput cu cel de creatii,apoi cu unul foto,apoi am inceput sa scriu.Le-am dus asa vreun an,dar simteam ca ma imprastii in toate directiile,asa ca le-am adunat la un loc.Mai ales ca nu aveam mereu chef de fotografii,sau de creat,sau de scris,si atunci ramanea cate un blog fara posturi noi.Acum nu mai am grija postarii regulate,ca ceva tot postez,ca e o fotografie,ca e o creatie,ca scriu,dupa cum am chef si inspiratie.

  • Dana Lalici April 13, 2014 at 6:55 am

    Eu cred ca te inteleg perfect. 4 bloguri inseamna sa nu ai niciodata timp. dar ajungi la un me\oment cand toate astea se dovedesc ca merita. Iti urez putere de munca, draga mea!

  • Aş aprecia… | ropot de secunde... April 13, 2014 at 12:06 pm

    […] aprecia dacă, atunci când se-ntâmplă să spuneţi câte ceva despre mine într-un articol de blog, aţi adăuga şi-o cărăruie către mine. 🙂 Adică, da, v-aţi prins, un link. […]

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.