Skip to main content

Drăcușorul din urechea stângă

Să se apuce de scris o lucrare de o asemenea anvergură, în halul în care era, i se părea fetei un calvar. Durerea de cap îi strângea creierul într-o chingă, starea de oboseală nu dispărea, picioarele nu o ascultau. Cum ar fi putut scrie măcar un cuvânt pe foaie? Și totuși, chiar acum trebuie să se apuce de scris, dacă vrea să termine la timp și profa să fie mulțumită. Are mare nevoie de o notă bună.

Așa face mereu, de parcă ar plănui să își facă rău singură. De unde i-o fi venit ei aseară ideea că mersul la chef nu o afectează, că va fi capabilă dimineața să își rezolve problemele? Fata are impresia că drăcușorul din urechea stângă stă mereu la pândă și îi șoptește tâmpenii în cele mai importante situații ale vieții. Niciodată îngerașul din urechea dreaptă nu a putut ridica atât de tare vocea, încât să acopere cuvintele drăcușorului, așa că fata s-a îmbrăcat și de această dată, s-a machiat și s-a grăbit spre locul de unde venea muzica.

Își desface un croissant, bea o gură din sucul de portocale, își duce mâna la fruntea dureroasă și lasă colțurile gurii în jos. Nu, nu se poate concentra și pace. Cine a pus-o să bea bere, apoi să treacă direct la vodcă? Cine a pus-o să mai bea după ce a simțit că s-a amețit? Cine a pus-o să se ia la întrecere cu băieții, deși știa din prima clipă că nu îi va putea întrece? Cu siguranță drăcușorul din urechea stângă. Nu-i așa că ei nu i-ar fi trecut vreodată prin cap să se comporte în halul ăla?

Își amintește ca prin vis că a dansat cu toți băieții de la chef, că una dintre fete a început să se uite urât la ea, ba chiar, la un moment dat, i-a atras atenția că a pus mâna cam cu nerușinare pe prietenul ei. Doamne, a făcut ea așa ceva? Numai drăcușorul ăla este de vină! Îi va veni de hac într-o zi. Poate dacă se apucă să scrie despre firma de audit, așa cum cere tema dată de profă, poate se sperie și dispare.

Fata se mai așează o dată la birou, ia pixul în mână, își aranjează iar foile și se pune pe scris. Parcă și-a mai revenit. Cuvintele se aștern cuminți, negre pe alb imaculat, firma de audit prinde viață, iar drăcușorul din urechea stângă parcă nu mai are putere nici să șoptească și să îndemne la rele.

Comments
  • Radu September 24, 2013 at 7:57 am

    Ai văzut tu vreo dată drac mort sau mă rog drăcuşor? 🙂

  • zdwub September 26, 2013 at 6:31 pm

    Cred ca il cunosc si eu pe dracusorul asta :))

  • javra September 28, 2013 at 10:35 pm

    Există câte un astfel de personaj în fiecare dintre noi.

  • elly weiss October 2, 2013 at 2:22 am

    Puterea terapeutica a firmelor de audit nu e de neglijat. 🙂

  • viatanomada November 4, 2013 at 6:47 pm

    Draga mea, fiu-meu avea un pitic tot in urechea stanga.Mama rea, cum sunt, cand m-am saturat sa mai aud refrenul cu “piticul a spus/ a zis, m-a pus sa…, el…”. s.a.m.d. si etc. i l-am scos din ureche si l-am aruncat pe fereastra, lol. A fost socat copilul ca am aplicat asa metoda violenta si si-a revenit subit la starea de copil civilizat. M-a terorizat cu “piticul” cateva luni si ca un expert ce ma aflu in materie de terapii de genul asta am aplicat metoda radicala, ca nu mai puteam cu nervii capului. Te citesc mereu cu placere .

    • Vienela November 5, 2013 at 4:09 pm

      🙂 Cand era mic, baiatul meu se aventura in toate jocurile posibile si imposibile, pentru ca avea robotelul care il proteja de rele. Nici nu iti imaginezi cat de greu mi-a fost sa ii scot ideea din cap si sa ii trezesc instinctul de conservare. :)))
      Iti multumesc mult! Tu nu ai blog?

  • Diana Valentina Dinescu November 5, 2013 at 2:07 pm

    Buna ziua,ma numesc Valentina Diana Dinescu,
    si am o rugaminte .Sa postati si pe Facebook postarile acestor minunate ginduri.Merita citite de toata lumea.Este o mina de aur inestimabila.Multumesc.O zi placuta. Q

    • Vienela November 5, 2013 at 4:06 pm

      Buna, Diana! Bine ai venit pe blogul meu!
      Fiecare dintre postarile de pe acest blog a fost pusa si pe facebook. Le poti vedea aici https://www.facebook.com/sas.vienela. Nu te gasesc, dar imi poti cere tu prietenia si asa vei vedea zilnic ceea ce scriu.
      Dar cum ai ajuns pe blogul meu?

  • viatanomada November 6, 2013 at 12:39 pm

    Ba am blog dar nu am mai sters praful pe acolo de ceva vreme, am trecut printr-o perioada ciudata si nu am simtit nevoia sa transpara prin scris ceva din starea asta.viatanomada sunt in wordpress

  • Post a comment

    Threaded commenting powered by interconnect/it code.