2021 stă, în continuare, sub semnul fricii. Ne e teamă de ce va urma, ne e teamă că normalitatea nu va mai fi niciodată așa cum o cunoșteam până atunci. COVID-19 a însemnat o lume complet nouă și, cel mai probabil, nimic nu va mai fi la fel. Ne aflăm pe buza unei era în care căutăm liniștea. Armonia, echilibrul, tihna, zăbava. Și căutăm tihna chiar și la stomatolog, pentru că trăitul pe fugă nu mai este o soluție. Dr. Andrei Constantinovici, doctor stomatolog Bucuresti și fondatorul primei clinici care practică slow dentistry în România vorbește despre stomatologia lentă, dar și ce presupune vizita la stomatolog în pandemie.
În pandemie, fuga de stomatolog nu mai este o opțiune.
Perioada prin care trecem ne-a făcut să conștientizăm că sănătatea chiar e mai importantă decât orice. Amânarea vizitelor la dentist nu mai este o opțiune și suntem mai predispuși să ne identificăm și tratăm la timp afecțiune, pentru a nu le lăsa să se agraveze. Sub umbrela pandemiei, știm că ne permitem mai puține riscuri. Și știm și că sănătatea orală înseamnă sănătate generală.
Standardele din cabinetele stomatologice sunt acum mai înalte ca niciodată; mediul din cabinet era întotdeauna unul steril și sigur, pregătit pentru dușmani precum hepatitele și virusul HIV, dar acum mai mult ca oricând mecanismele de precauție sunt regândite. Experiența la stomatolog s-a schimbat, pentru că nu mai vrem să trăim haotic, grăbit, pe fugă. Vrem să facem lucrurile încet și sigur, pentru că agitația nu mai este o coordonată pe care o vrem în viețile noastre.
„Conceptul nostru preferat: stomatologia în tihnă: asta înseamnă crearea unui mediu de lucru ideal, fără grabă, fără stres, cu o echipa medicală ce are timp să asigure în condiții perfecte igienă, dezinfecția mediului de lucru și se poate focusa corespunzător pentru a livra un tratament medical de excepție.
Un avantaj major îl vor avea clinicile multidisciplinare unde, în același mediu, un pacient poate primi expertiză mai multor specialiști nefiind nevoie să migreze din cabinet în cabinet, în colțuri diferite ale orașului, unde ar întâlni diverse medii septice cu risc crescut de contaminare biologică încrucișată.” – Dr. Andrei Constantinovici
Digitalizarea, o nevoie acută
Stomatologia evoluează constant, iar digitalizarea ne permite să efectuăm proceduri la care nici nu ne-am fi gândit acum 15 ani. Digitalizarea tehnicilor și procedurilor conduce către eficiență și siguranță sporite, mai ales în contextul COVID-19. Tratamentul final în aceste vremuri ajunge să fie optim, eficient, transparent și digital.
Indiferent de tratamentul de care e nevoie, fie că vorbim de aparatele dentare moderne, implanturile, fatetele dentare, toate acestea sunt puternic amprentate de tehnici care evoluează și se digitalizează constant Digitalizarea contribuie la ancorarea procedurilor stomatologice în bucuria tihnei: în cabinet nu se mai face nimic pe grabă.
„Astăzi avem posibilitatea mai mare ca oricând să culegem suficiente date de la pacient, astfel încât să gândim și să planificăm cât mai mult înainte ca pacientul să deschidă gura. Dacă până acum stomatologia digitală era un moft, cred că de acum înainte va deveni un standard de aur. Cu cât reușim să digitalizăm mai mult workflow-ul stomatologic cu atât echipa medicală va avea un contact mai redus cu produsii biologici ai pacienților și riscurile de transmitere incrucisata a infecțiilor va scădea.
- Cel mai la îndemână exemplu îl reprezintă amprenta: realizată în mod clasic implică o medie de 6-8 minute și foarte multă salivă.
- Amprentarea digitală (scanarea intraorala) durează în medie 1-2 minute, iar rezultatul este un model virtual, complet necontaminat, pe care medicul și tehnicianul pot lucra fără niciun risc biologic.
Adăugând la acest aspect precizia crescută și timpii de lucru scăzuți ai workflow-ului digital îmi întăresc convingerile că suntem în etapă în care digitalizarea stomatologiei devine o nevoie acută.” – Dr. Andrei Constantinovici
Stomatologie sustenabilă
Stomatologia modernă din era COVID-19 este datoare să livreze scheme de tratament customizabile, care să fie puternic ancorate în nevoile clinice ale pacientului, dar care să țină cont și de individualitatea acestuia. Stomatologia lentă, în tihnă, este pârghia cu ajutorul căreia putem ieși sănătoși din această perioadă. Acum mai mult ca niciodată, graba nu mai reprezintă o variantă. Să rezolvăm rapid nu mai este o opțiune. Tihna a luat locul repeziciunii, pentru că vânăm liniștea și operațiunile care ne țin departe de agitația lumii din exterior.
„Credem în stomatologia sustenabilă: și anume cum că diagnosticarea și tratarea afecțiunilor stomatologice nu trebuie să aibă ca prim criteriu graba sau costul, ci siguranța și corectitudinea. Avem la îndeamnă resursele umane, tehnologice și științifice să asigurăm satisfacția pacienților noștri, implicit și a prosperității noastre. Teama nu își are locul.” – Dr. Andrei Constantinovici
Trăim într-o lume accelerată, motiv pentru care stomatologia lentă este vectorul universal al excelenței în industrie. Potrivit British Dental Journey, conceptul de slow dentistry reflectă o tendință culturală generală în viețile noastre post-pandemice, fiind chiar o mișcare ca reacție la ce se întâmplă în lume, iar stomatologia lentă schimbă atât relația dintre specialist și pacient, cât și ritmul în care se desfășoară lucrurile. Toate aceste înspre un tratament care să nu secătuiască de puteri; un tratament tihnit și lent, care să ne țină departe de agitația toxică a lumii de afară.
Părerea ta e importantă pentru mine