14 februarie 2015. E despre dragoste astăzi. Unii împrăştie inimioare (musai roşii) pe oriunde trec. Alţii contestă din răsputeri noua (deja veche) modă, venită de peste ocean. E despre dragoste şi în casa noastră. Fără inimioare, că avem numai una de pluş, mititică rău, culoare roşu aprins, şi a fost confiscată de pisici. Fără pregatiri speciale, fără declaraţii de dragoste, că suntem ocupaţi. E despre dragostea de zi cu zi, despre un EL şi o EA trăind o nouă zi împreună.

Ea se trezeşte devreme. Se spală, se aranjează, face o cafea, hrăneşte pisicuţele, citeşte bloguri.

El doarme. Visează că ea a rămas fără ţigări. Vrea să se trezească, să îi cumpere.

Ea îi pregăteşte cafeaua şi îi povesteşte ultimele evenimente. Îi pune masa. Îi zâmbeşte tot timpul, fericită.

El îi întoarce zâmbetul mereu. Se pregăteşte de plecare. Prinde din zbor sacul de gunoi.

Ea începe deja să strângă masa. Îl urmăreşte din priviri cum deschide uşa de la intrare.

El se întoarce pentru un ultim sărut.

Ea îi întoarce sărutul şi îi aranjează gulerul hainei.

E 14 februarie 2015.

E despre dragostea ce nu se vorbeşte, ci se simte clipă de clipă, indiferent de data din calendar.