Nu ştiu dacă este ceva tipic adulţilor care vor să pară inteligenţi sau dacă se întâmplă doar în ţara noastră, însă m-am plictisit să citesc zilnic despre copiii needucaţi, despre slabele lor rezultate şcolare şi despre sumbre previziuni legate de viitorul acestor copii. Sigur, este foarte uşor să critici, să dai sfaturi şi să ironizezi, mai ales dacă persoana vizată nu şi-a serbat majoratul încă. Dai vina pe lene, pe prostie, pe familie, pe oricine sau orice vrei… Laşi impresia că eşti inteligent şi că te interesează această problemă.

Da, chiar avem o problemă… Mulţi copii renunţă prea devreme la studii, mulţi merg degeaba la şcoală, mulţi dovedesc prin vorbe şi fapte că au trecut prin şcoală precum raţa prin apă, că nu s-a lipit nimic de ei. Este dureros, pentru că la ei ne este speranţa, ei sunt viitorul… Mulţi uită că un copil nu se poate forma singur, că vina o purtăm toţi, într-o mai mică sau mai mare măsură. Degeaba îi judecăm, dacă nu suntem capabili să le întindem o mână de ajutor, să îi formăm, să facem ceva concret pentru ca tinerii să păşească pe drumul cel bun.

Aş vrea să ştiu câţi dintre cei care spun că “elevii nu mai învaţă”, “pe vremea mea se făcea carte”, “habar nu au unde să pună cratima”, “copiii nu fac altceva decât să îşi piardă vremea la calculator”, “tinerii din ziua de azi sunt nesimţiţi”, “copiii nu mai ştiu ce este respectul”, “se duc la şcoală pentru a se distra”, “pe vremea mea…”, “îşi încep viaţa sexuală prea devreme”, câţi dintre ei fac ceva pentru ca lucrurile să se schimbe? Nu este suficient să constatăm că avem probleme, trebuie să căutăm şi metode pentru a le rezolva.

Din vorbă în vorbă, din link in link, am ajuns pe un site unde poţi găsi răspunsuri la cele mai ciudate, grele sau haioase întrebări. Bine-nţeles că şi răspunsurile sunt pe măsură. Acolo am găsit mulţi copii care îşi caută calea, copii care probabil nu comunică suficient cu părinţii, copii care cred că internetul este baza, că de pe internet pot afla tot ce doresc. Spun că am găsit mulţi copii, ghidându-mă după ceea ce întreabă şi răspund. De ce pe asemenea site-uri nu intră nici un adult serios (dintre cei care judecă atât de uşor) să îi ajute?

Am găsit acolo persoane (pariez că foarte mici de vârstă) care întrebau despre ce ar mai putea scrie pe blog. Vă las câteva dintre răspunsurile care mi-au atras atenţia şi m-au făcut să scriu această postare:

-“Intr-un blog personal iti scrii viata ta personala de zii cu zii”

-“stiri, barfe… de astea”

-“ura, moarte si respect…”

-“scrie si tu un statusuri noi, smechere, pe care le poti gasi pe google…”

-“incearca sa scrii multe prostii si injuraturi”

-“Scrie si tu ce ai facut azi. ieri ce ai in minte. ce simti.-? am si eu un blog de doua zilee =)) si mi.se intampla la fel! :-? da mereu tb sa gasesti un subiectt!”

-“poti face un outfit of the day. adica sa iti faci poze cu ce esti imbracata si cat costa hainele de pe tine, si sa le bagi pe blog”

-“sa faci in fiecare zii un post cu piesa zilei, ai putea posta cateva clipuri care tie ti se par funny de pe you tube, sunt multe de scris pe un blog.”

-“asta ii blogul meu. acuma am scris doar despre mine ca blogul il am doar de ieri dar eu scriu zilnic cate ceva si daca vrei te poti uita. poate ca iti vin si niste ideei”.

Ce credeţi că s-ar putea face pentru aceşti copii?