Era un copil retras, cu o privire inteligentă, dar puţin apatică. Avea o constituţie delicată şi o piele fină, ca de bebeluş nevăzut de soare. Părinţii ar fi vrut să îl vadă mai  activ, mai interesat de lumea înconjurătoare, de viaţa în sânul familiei, de viitorul lui. Dar copilul îşi urma visul. În timp ce prietenii lui jucau Counter Strike, vorbeau despre arme şi hărţi sau îşi pierdeau vremea pe terenul de fotbal din cartier, el scotocea internetul în căutare de informaţii.

Îşi făcuse un site. Lucrase mult pentru a-i face un design unic, îl optimizase SEO şi încerca să îl promoveze. Era micul lui secret, despre care nu ştiau decât cei doi prieteni pe care îi avea în clasă. În câteva luni, ceea ce colegilor li se părea a fi prea greu de înţeles, pentru el devenise o joacă, un mod de a se relaxa şi chiar de a-şi face rost de bani de buzunar.

Următorul pas pe care l-a făcut a fost să îl ajute pe domnul R., prieten al tatălui său, să îşi facă un magazin online complex. I s-a dus vestea printre rude şi prieteni. Tot mai mulţi erau cei care îl recomandau, ca şi cei care apelau la el, când aveau nelămuriri legate de site-uri web.

Doar părinţii nu erau de acord cu activitatea lui extraşcolară. Ar fi vrut ca el să urmeze tradiţia familiei. Ce atâtea domenii web, redesign şi magazine online? Copilul lor trebuia să devină avocat, aşa cum era tatăl său, aşa cum fusese şi bunicul, să ducă mai departe renumele firmei de avocatură X.

Dar băiatul avea alte planuri. Fără să ţină cont de reproşurile şi rugăminţile părinţilor, a terminat liceul, a terminat şi facultatea, şi-a deschis propria afacere, bine-nţeles legată de domeniul care îl pasionase de mic. Le-a dovedit că a avut dreptate, că ceea ce faci cu pasiune iese întotdeauna bine.