O după-amiază liniştită, în care totul pare imobil şi plictisitor, se poate transforma rapid imediat ce intră pe uşă nepoţii. Primul lor gând este să se repeadă la pisică, să se joace cu ea. Băieţelul, în vârstă de aproape cinci anişori, în timp ce o mângâie puţin cam viguros, mă întreabă unde este casa în care a locuit Miţi înainte de a se muta la mine. Îi răspund că a trăit pe străzi, că nu a avut casă, că pat i-a fost pământul şi plapumă cerul. “De ce nu s-a băgat într-o casă?” continuă el şirul de întrebări. Îi spun, pe înţelesul lui, că există chiar şi pentru pisici un soi de agentii imobiliare ce se ocupă de găsirea unor locuinţe pentru animalele de pe străzi, însă Miţi nu a avut norocul de a colabora cu o astfel de firmă.

Pe un ton foarte serios, copilul îmi spune că el, când va fi mare, vrea să salveze toate pisicile de pe străzi, să le ofere un adăpost şi mâncare. “Dar le pot aduce la tine acasă, Vienela? Că pe noi nu ne primeşte mami cu pisici în apartament…”. Să zâmbesc la gândul că nepotul soţului meu se visează agent imobiliar pentru bietele pisicuţe, să mă bucur că are un suflet mare sau să mă întristez că dorinţa lui de a avea un animal în preajmă nu este luată în seamă de către părinţi? Nu pot uita cât am suferit şi eu când sora mea a făcut o viroză şi părinţii au decis, împreună cu doctoriţa, că nu mai putem ţine pisica în casă.

Timpul trece, iar noi continuăm să discutăm despre animale, despre adăposturile de câini, despre salvarea balenelor, despre uşurinţa cu care pisicile se adaptează vieţii pe străzi şi, habar nu am cum, ajung să le spun copiilor că ideal ar fi ca în fiecare oraş al ţării să existe doar câte o asociaţie care să salveze animale, căci eforturile unite ale oamenilor chiar pot schimba lucrurile în bine, că înainte de a ajuta fiecare caz în parte, poate ar fi ok să se găsească soluţii pentru a trata cauza, nu efectul.

Gândul mă poartă spre cei care au reuşit să reunească într-un singur loc o mulţime de agentii imobiliare Bucuresti, ca omului să îi fie uşor să aleagă agenţia prin care să caute, să vândă sau să cumpere o casă. Probabil s-ar putea întâmpla ceva asemănător sau chiar mai bun şi cu cei ce vor să ajute la salvarea animalelor fără stăpân, dacă şi-ar uni eforturile. Fiecare crede că metoda sa e cea mai bună şi atâta timp cât nimeni nu îi poate reuni sub acelaşi acoperiş, vom tot vedea doar cazuri izolate, nu rezolvări în masă.