Nu, eu nu am om_rât pe nimeni şi nici nu plănuiesc aşa ceva. Mai om_r din când în când gânduri, visuri, speranţe şi timp, dar nimic mai mult. Ana Muşat – Questioare este cea care ne spune povestea Dianei şi ne uimeşte cu felul în care eroina cărţii sale a fost om_râtă. Tocmai am terminat de citit cartea scrisă de colega noastră bloggeriţă şi mă aflu sub imperiul unei realităţi ce ar putea fi…
Nu am de gând să fac o recenzie cărţii Cum am om_rât-o pe Diana, nu am de gând să suflu nici un cuvânt despre personaje sau acţiune, ci vreau doar să o felicit pe autoare, iar vouă să vă recomand din toate puterile să o citiţi. Am admirat tehnica scriitoricească, am căzut pe gânduri la anumite pasaje, am empatizat cu personajele, deşi la început nu mi-aş fi putut imagina că este posibil.
“Vezi tu, oamenii sunt născuţi cu incredibila capacitate de a uita şi de a se regenera, psihic vorbind. Dacă fizic nu suntem cele mai puternice animale din faună, compensăm pe altă parte. Dacă m-ai fi întrebat atunci lucrurile astea, ţi-as fi spus exact opusul. Că omul iubeşte veşnic, că eternitatea există, că vom adora la nesfârşit locurile de care inimile noastre se simt atât de legate.”
Acest fragment m-a atins extrem de intim, probabil pentru că era ceea ce gândisem în ultima zi a lui 2014, pe când făceam o scurtă trecere în revistă a trăirilor de peste an. Timpul mi-a vindecat răni pe care le considerasem imposibil de vindecat, timpul mi-a dovedit că iubirea nu este o cârpă pe care să o fluturi ca pe un stindard numai când îţi convine.
“La ce bune iubirea şi dăruirea dacă în final te alegi doar cu lacrimi? În definitiv iubirea e un izvor nesecat de singurătate. S-ar mai simţi oare oamenii singuri dacă n-ar fi iubit măcar o dată? Dacă n-ar fi fost dependenţi de iubire şi îmbrăţişări, de cuvinte dulci şi săruturi pătimaşe? Lasă-ţi inima pradă iubirii şi îţi semnezi singur sentinţa la singurătate.
Spune-i nu şi ai să fii omul întreg care încă mai poate visa. Am ajuns să cred că e mai sănătos pentru noi să visăm iubirea, decât s-o trăim. Dacă doar o visezi, n-ai cum să fii dezamăgit. Căci nu s-a văzut până acum om care să fie dezamăgit de propria lui lume.”
Fie că sunteţi sau nu de acord cu acest pasaj, eu vă recomand să citiţi cartea Cum am om_rât-o pe Diana, să vă lăsaţi învăluiţi în poveste, să trăiţi intens alături de personaje şi să scuturaţi uluiţi din cap la finalul neaşteptat, dar perfect gândit şi realizat. Felicitări, Ana Q.! Mulţumesc pentru carte şi pentru autograf!
Am citit multe pareri, acum si recomandarea asta si-am devenit curioasa. O pun pe lista cartilor pentru 2015.
Pe mine m-a indemnat Ana sa citesc fragmente postate pe blog, insa am tot amanat, luna dupa luna, an dupa an, si bine am facut. S-a decis sa publice si am putut citi totul odata. :)
Venit-am sa-ti urez: Lin anul sa il treci! Sufletul senin sa-ti fie!
Draga mea Diana, iti multumesc din suflet! Simt ca exact seninatatea imi lipseste. Am inceput anul viforos, cu stari de veselie excesiva, cu rabufniri de nervi ce m-au facut (chiar astazi) sa devin nepoliticoasa cu anumite persoane… :))
Un an minunat sa ai!
“Timpul vindeca orice rana” – cand eram mai mic nu credeam aceasta “minciuna” (in mintea mea de atunci). Dar, am ramas uimit cat de multe poate sa stearga trecerea timpului.
Intrebarea mea este cum e mai bine: cat esti mai pueril, mai visator, mai fragil ? Sau la maturitate, cand deja nu mai sari in sus la orice eveniment, la orice sarut, la orice cearta, cand poti sa te bucuri de dragostea celuilalt mai profund ?
Mi-ai starnit interesul cu acest titlu. Suna a o carte de care te poti bucura cel mai bine intr-un concediu.
Da, imi amintesc de suferintele din adolescenta, cand simteam ca nu ma voi vindeca de durere niciodata, cand credeam ca durere ca a mea nu mai simte nimeni… :))
Cel care va gasi raspunsul la intrebarea ta va deveni sfant sau va conduce lumea, cred eu… ;)
Am citit cartea in graba, curioasa, fara sa ma astept vreo clipa la acel final bulversant. Mi-ar placea sa aflu si alte pareri legate de cartea Anei.
Am să fac o listă cu cărți pentru cine vrea să-mi facă un cadou de ziua mea! Serios! „Diana cu Vanilie” și „Cum am omorât-o pe Diana”. Eh…cam multe Diane. Dar e o coincidență! (cred :-D )
Nu-i rea ideea cu lista… :) Am si eu cateva carti pe care mi le doresc de multisor… SF-uri toate… :)
Da, cu siguranta e doar o coincidenta de nume, desi nu am citit Diana cu Vanilie. Stiu doar povestea tragica a fetei…
M-ai facut curioasa cu adevarat. Imi e simpatica Ana si mi-ar placea sa vad ce a scris. Iar titlul este incitant.
Am senzatia ca iti va placea cartea Anei.
ma bucur sa vad ca tot mai multii bloggeri scriu carti… am inceput sa citesc cateva si nu regret alegerea facuta, asa ca sper sa ma intalnesc curand si cu aceasta carte
Da, este un lucru imbucurator. Am citit si eu cateva carti scrise de bloggeri si ma mai asteapta alte cateva… :)
Suna interesant aceasta carte si mai facut curios! Poate o s-o citesc in viitorul apropiat.
Stii, chiar mi-as dori ca lumea sa o citeasca, pentru ca felul in care a fost omorata Diana este de-a dreptul surprinzator si explica multe… :)
Da! Chiar o listă cu cărțile pe care le așteptăm! Ar fi o idee de postat! ;-)
Sa trecem la treaba, as spune! Am cateva carti pe care le vreau de un an, doi… :))