Nu, eu nu am omorât pe nimeni şi nici nu plănuiesc aşa ceva. Mai omor din când în când gânduri, visuri, speranţe şi timp, dar nimic mai mult. Ana  Muşat – Questioare este cea care ne spune povestea Dianei şi ne uimeşte cu felul în care eroina cărţii sale a fost omorâtă. Tocmai am terminat de citit cartea scrisă de colega noastră bloggeriţă şi mă aflu sub imperiul unei realităţi ce ar putea fi…

Nu am de gând să fac o recenzie cărţii Cum am omorât-o pe Diana, nu am de gând să suflu nici un cuvânt despre personaje sau acţiune, ci vreau doar să o felicit pe autoare, iar vouă să vă recomand din toate puterile să o citiţi. Am admirat tehnica scriitoricească, am căzut pe gânduri la anumite pasaje, am empatizat cu personajele, deşi la început nu mi-aş fi putut imagina că este posibil.

elefant.ro

cum am omorat-o pe diana ana musat

“Vezi tu, oamenii sunt născuţi cu incredibila capacitate de a uita şi de a se regenera, psihic vorbind. Dacă fizic nu suntem cele mai puternice animale din faună, compensăm pe altă parte. Dacă m-ai fi întrebat atunci lucrurile astea, ţi-as fi spus exact opusul. Că omul iubeşte veşnic, că eternitatea există, că vom adora la nesfârşit locurile de care inimile noastre se simt atât de legate.”

Acest fragment m-a atins extrem de intim, probabil pentru că era ceea ce gândisem în ultima zi a lui 2014, pe când făceam o scurtă trecere în revistă a trăirilor de peste an. Timpul mi-a vindecat răni pe care le considerasem imposibil de vindecat, timpul mi-a dovedit că iubirea nu este o cârpă pe care să o fluturi ca pe un stindard numai când îţi convine.

“La ce bune iubirea şi dăruirea dacă în final te alegi doar cu lacrimi? În definitiv iubirea e un izvor nesecat de singurătate. S-ar mai simţi oare oamenii singuri dacă n-ar fi iubit măcar o dată? Dacă n-ar fi fost dependenţi de iubire şi îmbrăţişări, de cuvinte dulci şi săruturi pătimaşe? Lasă-ţi inima pradă iubirii şi îţi semnezi singur sentinţa la singurătate.

Spune-i nu şi ai să fii omul întreg care încă mai poate visa. Am ajuns să cred că e mai sănătos pentru noi să visăm iubirea, decât s-o trăim. Dacă doar o visezi, n-ai cum să fii dezamăgit. Căci nu s-a văzut până acum om care să fie dezamăgit de propria lui lume.”

Fie că sunteţi sau nu de acord cu acest pasaj, eu vă recomand să citiţi cartea Cum am omorât-o pe Diana, să vă lăsaţi învăluiţi în poveste, să trăiţi intens alături de personaje şi să scuturaţi uluiţi din cap la finalul neaşteptat, dar perfect gândit şi realizat. Felicitări, Ana Q.! Mulţumesc pentru carte şi pentru autograf!

cum am omorat-o pe diana ana musat autograf