Pentru a vă dovedi cât sunt de atentă la nevoile altora, câtă grijă le port celor care vor să îşi întemeieze o familie, săptămâna trecută v-am dat o mulţime de sfaturi legate de nunta pe timp de criză. Mi se pare normal să încurajăm căsătoriile, să ajutăm tinerii să pornească în viaţă netemători şi fără păcate.
Nu i-am uitat nici pe cei cărora le curge romantismul prin vene şi care nu ştiu ce să mai facă pentru a-şi cheltui banii într-un mod plăcut, pentru a avea o nuntă perfectă. Locaţia în care se va desfăşura fericitul eveniment mi se pare foarte importantă. De aceea, am căutat ceva cu adevărat spectaculos, care să satisfacă şi cele mai exigente gusturi.
Ce am găsit? Cuibul rândunicii. Este un castel micuţ, situat lângă Yalta, pe coasta de sud a Crimeei, la 40 de metri deasupra Mării Negre. Construit între anii 1911-1912, castelul a fost folosit în multe producţii cinematografice. Astăzi, între zidurile albe ale acestei bijuterii aşezată în vârf de stâncă, se află un restaurant italienesc, despre care se spune că ar avea preţuri exorbitante.
Dar cine se mai uită la preţuri, când priveliştea este mirifică?
Nu ştiu cât ar costa o nuntă în Cuibul rândunicii şi nici nu vreau să aflu. Am avertizat că nu este un loc pentru orice buzunar. Aveţi un card care umflă portofelul? Atunci fanteziile pot deveni realitate. Puteţi fi pentru o zi stăpâni ai castelului, vă puteţi imagina că trăiţi într-o altă lume, în care nu există maşini, calculatoare sau bănci.
Îmbrăcaţi în costume de epocă, înconjuraţi de servitori gata să vă facă pe plac la cel mai mic semn, puteţi avea o nuntă de poveste. Puteţi fi cavaleri în armuri strălucitoare, veniţi să răpească domniţa preafrumoasă. Puteţi fi romancieri retraşi în singurătate, dornici să îşi finalizeze capodopera. Într-un asemenea decor, puteţi fi orice vă doriţi.
Singura mea pretenţie este să mă invitaţi la nuntă.
🙂
Mi piace visul tau romantic. Am si eu d-astea, dar mi-e rusine sa scriu despre ele, ca ar zice lumea ca-s dusa cu zmeul (expresie furata de pe filosofiepebordura.blogspot.com)
Pentru un lunch cred ca îsi permite oricine!
“Tour Lunch from 11:00 a.m. till 4:00 p.m. from € 5,00 /person.”
http://www.lastochka.com.ua/html/passage.html
Uite ce spune un nene aici http://amfostacolo.ro/ucraina-pareri,50/yalta-in-crimeea,334,3032/vacanta-in-crimeea,7769/impresii-sejur-si-fotografii-vacanta__15706.htm
Eu nu cred ce spune nenea eu cred ce scrie pe site-ul oficial al restaurantului…
Din felul cum descrie el vizita pe acolo nu îmi prezinta încredere, la el toate sunt la fel ptr ca nu întelege limba rusa! Daca si la gradina botanica nu a vazut ceva special îmi dau seama de cultura lui asa în general….
Prost sa fii noroc sa ai!
Am citit despre acest loc. Poate ajung cu Kirby si acolo 🙂
Pe mine m-ar enerva sa am o nunta intr-un loc mai misto decat mine + partenerul, deoarece doresc sa se zgaiasca lumea la noi in loc de la decor si peisaj prea mult. Nu mai vorbesc de in noaptea nuntii daca ar fi tot acolo intr-un castel de tip muzeu, ce risc ca partenerul sa inceapa sa se joace cu vreo armura sau o sabie sau chiar sa admire decorul tapiseriilor (daca are talent artistic) in loc sa ma bage in seama pe mine, plus si eu la fel, ar fi risc ca as incepe sa dau background check la arhitectul castelului si la decoratii pe wikipedia si sa scriu un articol despre ele pe blog in loc sa ma concentrez la partener.
Locul preferat de mine pt o nunta ar fi pe o plaja cu pietricele, nu cu nisip, (ca intra in pantofi), ori in noiembrie ori in februarie, plus luna de miere cat mai departe pe o alta plaja mai insorita, dar asta cu nisip (ca sa trebuiasca sa faci dus cat mai des), intr-un hotel cat mai primitiv, asa doar cu WiFi si cu ultima tehnologie la indemana, plus desigur cu room service cand apesi pe un buton, dar fara obiecte de muzeu in jur, si fara mobile prea multe, (nu mai spun care din mobile e cat de cat totusi necesara, ca risca sa devina rated X, ca nu e patul, ca pt dormit un hamac individual e de ajuns si chiar preferabil si odihnitor, ca mie personal mi se pare absolut ridicola ideea de a asocia facutul dragostei cu locul exact unde dormi, unde ai paturica si perna ta preferata, etc., plus mi se pare o idee asociata cumva cu adolescenta cand trebuia sa stai oarecum obligat in dormitorul colegului pe care il vizitai, ca de fapt nu aveai unde, ca in sufrageria era mama, deci pierdeai covorul cu taburetul, in bucatarie bunica, unde pierdeai ocazia cu masa aia de langa chiuveta pe care se toaca legumele, pe holul cu cuierul bun la tot felul de echilibristica era fratele mai mic, iar tata era desigur in baia cu utilitati multiple)
Superb..Preturi sau nu, privelistea cred ca e senzationala…
Pacat ca-s maritata, altfel sigur m-ar fi tentat Cuibul randunicii si sute de invitati… 😀
Oricum, multumesc pentru priveliste si sper sa ajung sa vad locul pe viu, macar din departare… 🙂
care n-are bani poate folsi un cuib adevărat, împletit de rândunică…
Imi place foarte mult rubrica asta a ta…turistica…mai ales ca acum am rulota 🙂
E o locatie super mai ales pentru miresele cu tendinte sinucigase 😀
Iti dai seama ce salt poti face din turnuletul ala … ?
Ha ! Ha ! Eu recunosc ca prima oara m-am gandit la miri ucigasi, care dau vant la mirese in prapastie, nu la mirese sinucigase, dar nu am indraznit sa zic si asta !
bun articol…. imi place
Genial, doar ca mi-e frica de inaltime :))
Categoric nu mi-as fi permis o nunta aici :)) decat daca castigam la loto inainte :)) dar tre sa recunosc ca arata bine locatia. Macar sa o vizitez intr-o zi mi-ar place 🙂
Superba locatie, sper ca din articolul tau sa nu se inspire insa vreun cocalar sau vreun fotbalist, sa se ajunga in acest fel ca acele ziduri semete sa suporte o nunta pe ritmuri de… manele…!
Drept sa zic, prefer s-o admir de la dinstanta pentru ca nu-mi inspira siguranta.
Iar denumirea putea fi mai inspirata: “Cuibul berzei”, avand in vedere in ce scop se fac de obicei nuntile. 😀
Daca primesti invitatie la nunta intr’un loc ca asta nu e asa ca ma treci si pe mine la insotitori?:))
intr-adevar, grozava priveliste:)
Arata minunat locatia, eu m-am decis insa sa plec spre Grecia si sa ma bucur acolo de o nunta mica intre cei dragi 🙂 Sper sa-mi iasa cum vreau 😀
Vienela, multumesc. Nu auzisem de Cuibul randunicii pana acum, dar l-am trecut clar pe lista mea de vizitat. Nu cred ca am eu bani sa ma marit aici, dar de-o excursie tot pun deoparte :))
Superba locatie! dar… ma gandesc cu groaza ce cosuri presupun organizarea casatoriei acolo si ma gândesc – ce bine ca sunt maritata de pe vremea când eram fericiti si cu mai putin 🙂
sa ai o saptamâna minunata!
Mai Vienela, zau, nu zic mai mult, dar mai bine nu 😛
Ce bine ca n-am boala sa fac nunta :))
Dar micul castel merita vazut, macar asa, pentru senzatia de a te afla intr-un asemenea loc suspendat parca intre cer si pamant.
Superb cu adevarat!
Nu știu alții cum sunt, dar mie mi-ar fi frică să fac nunta într-un castel suspendat ca ăla :)) Dacă se strâng toți nuntașii într-un colț din castel și o pun de-o sârbă…. nu se răstoarnă castelul? :))
Ai o nominalizare la mine pe blog, dar nu pentru “One blog” alta :))))
Oare cum au reuşit că construiască un castel aşa minunat în vârf de stâncă pe când alţii nu pot turna o palmă de asfalt pe loc drept?!
Ei, pai arhitectul acelui castel studiase cu Rodin la Paris, plus castelul a fost construit inainte sa vina revolutia comunista, din bani proveniti din exploatarea petrolului din Baku, ca dupa revolutie arhitectul a trebuit sa se reprofileze in sculptor de monumente sovietice, iar industria petrolifera a fost nationalizata ca sa-si faca mai multi membri ai Sovietului suprem mai multe case de vara mai mici in loc de un singur baron doar un castel mai mare.
Insa ideea initiala provine din sufletul unui general al armatei tariste albe rusesti, asa ca dr Zhivago, numai ca mai devreme, pe la sf sec 19, care in locul ala si-a construit o micuta cabana de lemn pe care a numit-o Castelul dragostei, cabana care a si trecut ulterior in proprietatea doctorului personal al tarului Nicolae 2. Castelul mai pompos de piatra a fost construit ulterior, abia in 1911, de catre un baron germano-baltic imbogatit din petrol, care a daramat cabanuta de lemn si si-a comandat in locul ei acest castel.
@Rudolph…in sfarsit un comment (doua, de fapt) care nu ne baga in ceata 😉 Bune informatii!