Ceea ce vă voi povesti astăzi chiar s-a întâmplat, însă nu pot da detalii despre persoana care a păţit-o, pentru că nu am primit aprobare de la cel care mi-a povestit. Se făcea că o pereche de îndrăgostiţi plănuise să petreacă două zile de vis în singurătate, profitând de apartamentul lăsat liber de părinţii fetei. Oamenii plecaseră liniştiţi la ţară, convinşi că fata lor îşi va vedea cuminte de lecţii. Băiatul, timid de felul lui şi amorezat până peste urechi, având în ghiozdan haine de schimb, periuţa de dinti şi multe dulciuri, s-a cazat alături de iubita în patul matrimonial al “viitorilor socri”.

Nu intrăm peste ei în dormitor în prima noapte. Îi lăsăm să se bucure în tăcere de dragostea lor. Probabil s-au iubit aşa cum se iubesc doar tinerii înamoraţi când se ştiu singuri în casă. Necazul lor a început la ora şase dimineaţa, când părinţii fetei s-au întors pe neaşteptate acasă. Şocul a fost la fel de mare de ambele părţi. Tinerii dormeau epuizaţi în patul părinţilor, goi puşcă, încălzindu-se unul pe celălalt. Părinţii, care ar fi băgat mâna în foc pentru fata lor, au reacţionat urât, aşa cum ar reacţiona orice părinte care îşi vede copilul pângărit, transformat din fată în femeie.

De aici începe râsu’-plânsu’. Băiatul, săltat de o aripă din pat, încă bezmetic, lasă acolo ghiozdanul, hainele, onoarea şi iese pe uşa apartamentului aşa cum îl făcuse mama lui. Gol, goluţ! Prima zi a lunii martie, ora şase dimineaţa, frig pe scara blocului, el dezbrăcat şi înjosit… Ciocăne timid la uşa unui vecin… Ciocăne mai tare… Şi mai tare… Într-un târziu, vecinul descuie uşa. Cu părul vâlvoi, neînţelegând bine ce se întâmplă, omul îl primeşte pe băiat în casă şi pleacă să negocieze cu părinţii fetei, în numele băiatului cu onoarea terfelită.

Reuşesţe să recupereze o pereche de pantaloni, un tricou şi adidaşii. Cu capul în jos, tremurând, cu ochii în lacrimi de ciudă, băiatul nostru ajunge la şcoală cu maşina vecinului înţelegător (care probabil trecuse şi el vreodată prin aşa ceva). Mai de bunăvoie, mai tras de limbă, îi povesteşte stingherit aventura celui mai bun prieten, care nu şi-a putut ţine gura închisă şi mi-a vorbit şi mie despre incredibila poveste.

Ne-am uitat unul la celălalt şi am început să râdem, întrebându-ne: De ce un băiat ar iesi din casă aşa cum l-a făcut mama lui? Oare nu a văzut măcar în filme că eroul prins asupra faptului îşi trage din mers un pantalon de pe scaun şi se îmbracă afară?