Dacă v-ați pus vreodată întrebarea ”cu ce trăiește un blogger?” și nu ați găsit încă răspunsul, astăzi vă stau la dispoziție cu câteva detalii, nu prea picante, despre ceea ce îl poate ajuta pe un om cu blog să supraviețuiască. Bloggerul este acel om care nu are ce face și care, de plictiseală, se bagă în concursuri nebunești, din care speră să câștige de o shaormă cu de toate de un pachet de țigări, că iar s-au scumpit și-s tot mai greu de cumpărat. Bloggerul este acel om care, acaparat total de ideea scrisului, uită să mănânce, scăpând astfel de multe kilograme, fără pastile, fără diete, fără nici un efort, fără voie.

Cum trăiește un blogger? Se trezește odată cu soarele, îi zâmbește fericit, aprinde o țigară dacă are (toate țigările Pall Mall negru să vină la mine!), își face o cafea concentrată și deschide laptopul. Bea o cafea, mai bea una, fumează până când taie ceața cu cuțitul în casă, scrie, citește, răspunde mailurilor ce vin cu nemiluita, iar fumează, iar bea cafea, iar fumează și iar scrie.

Soarele se ascunde în spatele blocului, ceea ce îi amintește bloggerului că în curând se va însera și el nu s-a atins de mâncare. Bloggerul fuge în bucătărie, își prăjește rapid două ouă, le mănâncă în viteză, își decojește un măr ionatan, îl mănâncă și pe ăsta, apoi vrea iar țigări și cafea, pentru că simte cum Moș Ene îi dă târcoale pe la gene. Să doarmă, să nu doarmă?

Până rezolvă bloggerul dilema, este deja seară, s-a întunecat. Parcă ar mai merge să scrie un articol, să fumeze o țigară, să bea chiar și o jumătate de pahar de vin alb. Poate așa mai rezistă o oră, poate îi mai vine o idee, poate mai scrie ceva… Concursul acesta este epuizant, cere un efort mult prea mare și răpește mult prea mult timp. Dar dacă a intrat în horă, trebuie să joace, așa că bloggerul vă roagă să aruncați cu like-uri în el.

Cu ce mai trăiește un blogger? Păi bloggerul mănâncă uneori cratime, virgule, diacritice, litere. Inversează tot ce se poate inversa, din grabă sau neatenție, mănâncă tot ce se poate mânca într-un articol. Trăiește mâncând cuvinte imaginate, cuvinte simple, cuvinte calde, cuvinte… și tot nu se simte sătul…