Ţara se pregăteşte de noi alegeri. Războaiele sunt furibunde, fiecare îşi acuză contracandidaţii de nereguli, spre amuzamentul sau iritarea omului de rând,  care nu se mai aşteaptă la nimic bun.

Luni am primit şi primul pacheţel cu mită electorală, aproape fără explicaţii. Mi-au ciocănit la uşă seara, pe la ora 20, mi-au întins un obiect albastru, băgat în folie. Nu înţelegeam ce este şi mai ales de la cine, că doar nu aşteptam nici un colet, mi-au spus numele unui om politic de vază din Ploieşti şi au plecat.

Rup folia protectoare şi găsesc un troller de piaţă. Mă uit rapid pe hârtiile primite odată cu imensa plasă şi văd că sunt din partea ARD (Alianţa România Dreaptă). Îi spuneam ieri lui sf bacterie că numele ales mi se pare tare neinspirat. Unde îmi fuge gândul văzând acele iniţiale, ARD? La faptul că iar vor să ne ardă, normal. Nici măcar trollerul nu îmi aduce gânduri mai bune. Avem plasă (nu, hai să îi spunem sacoşă), dar ce băgăm în ea?

Dacă eram copil, aş fi băgat jucăriile, să nu mă mai certe mama că le ţin împrăştiate prin casă. Dacă eram foarte bătrână, în troller copiii mei ar fi găsit lucrurile necesare la înmormântare. Cum nu sunt nici una, nici alta, cred că îl voi păstra împăturit, în aşteptarea unor vremuri mai bune.

Am şi o dilemă. Să stau în casă, aşteptând cadourile de la ceilalţi sau să ies pe stradă, poate acolo se împart covrigii din cozile câinilor maidanezi, de care Ploieştiul este plin?

Oare ei nu înţeleg că oamenii vor vota fără să ţină cont de aceste cadouri, că îi vor alege după alte criterii?