Destul am visat, destul am lăsat degetele să scrie în timp ce eu eram ușor absentă, destul am scris despre lucruri prea puțin concrete. Probabil pe mulți i-am plictisit sau obosit cu bazaconiile mele, probabil mulți și-au spus în gând că e ceva ciudat cu mine. Până și eu am senzația uneori că am schimbat macazul, că scriu cu totul altfel față de cum scriam acum un an sau doi, ba chiar și față de luna trecută. Să fie astenia de primăvară, să fie problemele în care aveam impresia că m-am înecat, să fie faptul că îmi vine atât de ușor să scriu articole în care să explic de unde îmi vin ideile, să fie profa de română din liceu, cea care m-a făcut să iubesc atât de mult cuvintele și combinarea lor în cele mai neașteptate forme?
Da, cu certitudine profa de română a avut o influență majoră în formarea mea ca blogger, ca om care adoră să scrie, chiar și atunci când nu are prea multe de spus. Datorită ei, datorită felului în care mi-a deschis ochii spre lumea fascinantă a literelor, a cărților, a poveștilor văzute prin prisma propriei gândiri, pot astăzi să mă bucur de o nouă lume, dulce miracol virtual, ce îmi aduce bucurii reale clipă de clipă.Nu aș fi îndrăznit niciodată să fiu cea care sunt, să îmi eliberez gândurile din tainița lor sacră, să aduc la lumină până și frânturi de viață imaginară, dacă profa de română nu m-ar fi încurajat cândva, dacă nu aș fi văzut chiar la ea cum dădea noi și noi sensuri unor scrieri banale, cum metamorfoza un puiet de vorbe, transformându-l într-o scriere uluitoare prin complexitate.
Nu mai știu nimic despre dumneaei, însă o regăsesc uneori în gândurile și scrierile mele, în gesturile simple pe care le fac și care amintesc de ticurile pe care le avea. Îi revăd ochii ce străluceau de inteligență, mâinile fine, obișnuite să atingă doar stiloul, îi aud vocea caldă, parcă recitând un poem despre profesorii care își depășesc atribuțiile, făcând din elevi oameni adevărați. Oare ce ar spune astăzi, dacă mi-ar citi blogul? Ar fi mândră de mine, de ceea ce a reușit să șfefuiască în puținii ani în care mi-a fost profesoară, prin felul în care s-a implicat, prin exemplul pe care mi l-a dat, prin tot ceea ce a sădit în mintea mea fragedă sau s-ar jena, gândindu-se că aș putea mai mult, că am ales un drum comod, că nu am luptat suficient pentru idealul meu, pentru a crește, pentru a deveni ceea ce a sperat să devin?
Pentru mine, profa de română a fost modelul ce mi-a ghidat primii pași în viață. Am convingerea că fiecare dintre noi a avut, la un moment dat, un profesor inițiativă, un om care s-a priceput să modeleze pui de om, fie că a lucrat cu mintea lor, fie că a lucrat în alt fel. Tocmai de aceea, astăzi vreau să vă vorbesc despre competiția de proiecte ce se adresează ”elevilor și cadrelor didactice din ciclurile de învățământ primare și gimnaziale. Ideile mari vin de la cei mici – acesta este conceptul în jurul căruia este construită ediția din acest an, după ce anul trecut elevii din școlile situate în comunitățile în care Petrom are activități au arătat că se poate să aduci ceva in plus comunitatii, chiar daca esti mic”.
Echipele semifinaliste vor participa la Tabăra din Țara lui Andrei în perioada iulie-august, în limita a 400 de locuri. Cadrele didactice coordonatoare vor participa la cursuri în domeniul antreprenorial, acreditate de către Autoritatea Națională pentru Calificări și vor primi consultanță pentru dezvoltarea proiectului. Elevii participanți vor beneficia de ateliere non-formale de educație antreprenorială.
Evaluarea va fi făcută de un către un juriu de specialitate. Cele 10 echipe câștigătoare vor fi anunțate pe site-ul www.taraluiandrei.ro, secțiunea Școala lui Andrei, în luna septembrie și vor primi câte o finanțare de 5.000 de euro pentru implementarea proiectelor, laptopuri pentru cadrele didactice coordonatoare.
În plus, primele 20 de echipe (câte zece pentru fiecare ciclu de învățământ) vor primi kit-uri multimedia pentru școală (videoproiector, laptop, ecran de proiecție). Toate echipele care au înscris proiecte eligibile vor fi premiate cu kit-uri educaționale pentru școală, iar cadrele didatice vor beneficia de diplome recunoscute de către organizator și Ministerul Educației Naționale.
Anul acesta, perioada de înscriere a proiectelor este între 24 martie și 14 mai. Depunerea proiectelor se poate face pe www.taraluiandrei.ro, secțiunea Școala lui Andrei. Elevii și cadrele didactice se pot înscrie într-o singură echipă, iar înscrierea este făcută de către unul dintre cadrele didactice.
Sper din toată inima să existe cât mai mulți participanți, căci avem nevoie de idei noi, de idei bune, de profesori cu inițiativă, de copii care să viseze și să își împlinească visurile. Dacă puteți, vă rog să duceți această veste mai departe!
Nu înţeleg de ce astfel de iniţiative nu sunt sprijinite de mai mulţi sponsori particulari. Poate pentru că statul nu le oferă în schimb nişte facilităţi fiscale…
Cunosc sentimentul, cam asa a nascut si pasiunea mea pentru literatura si pentru scris si pentru si pentru si pentru :D … dar la mine a mai fost un impuls :”> .. era un profesor de romana si nu o profa :)))) … cat despre concursuri, idei geniale, asa le consider! Copii sunt motivati cand stiu ca prin munca lor pot castiga ceva, se pot bucura de ceva.
Asupra mea profesoara de matematica a avut o influenta puternica, nu cea de romana. Profa de mate era extraordinara, n-o s-o uit niciodata cu cata bunatate si intelegere se uita la noi care nu prea aveam de-a face cu integralele si alte cele.
Am avut o profesoară de chimie atât de antipatică încât am participat la toate olimpiadele posibile doar ca să trec cât mai rar pe la orele ei. Cu cât rezultatele erau mai bune cu atât mai lungă era perioada în care absentam motivat! Prin urmare cred că ea a avut cea mai mare influență asupra formării mele. :)
“Ţara lui Andrei” ne pune în faţa unor proiecte frumoase! O să vorbesc la şcoala băiatului meu!