Citesc de plăcere

Să merg cu turma nu este, nu a fost nicicând o opțiune pentru mine. Prefer să stau închisă în căsuța mea, să  umblu pe drumuri lăturalnice, să mă ascund prin văgăuni, să-mi las sufletul să cutreiere nestingherit prin vreo poiană sau chiar prin cărți, acolo unde poveștile se derulează fără grabă, cu sens, încărcate cu detalii despre care nimeni nu mi-a vorbit vreodată. Acolo unde găsesc istorisiri pe care mi le-aș fi putut sau nu imagina, dar pe care cu siguranță nu le-aș fi putut scrie atât de bine.

Acolo unde emoții de tot felul mă poartă de la râs la plâns și înapoi, mă copleșesc, îmi luminează obrazul palid și-mi trezesc pofta de a mă reîntoarce în lume, prin locuri unde zâmbetele copiilor și fluturarea de aripă a păsărilor transformă orice cărăuș de sentimente negative într-o ființă bună ca pâinea caldă.

Să merg cu turma nu este, nu a fost nicicând o opțiune pentru mine. Revolta care mă cuprinde când mi se cere să fac ceea ce fac oamenii momentului îmi aprinde flăcări în suflet și mă preface într-o pușlama dornică să înjure, să spargă, să distrugă – o fiară fără milă și fără de regrete. Totuși există și momente în care îmi doresc din suflet să îmi strig apartenența la un grup, să mă bucur de transhumanță, să mă las copleșită de nostalgii ori de viitoare satisfacții sufletești.

Așa s-a întâmplat când, cu mic, cu mare, oamenii au răspuns unei chemări îndepărtate – poate nu tot atât de senzuale precum cea lansată de Wyrm, dar cu siguranță la fel de puternică – de nerefuzat.

Nici măcar o clipă nu am stat pe gânduri. Mi-am dorit să merg cu turma, să fiu parte din ea, să behăim la unison. Din doi pași am ajuns printre cărți și mâna singură s-a îndreptat către Bufonul de Aur, una dintre cărțile mele preferate. M-am filmat citind și-am răspândit vestea în cele patru colțuri ale internetului. În mine creștea o bucurie fără seamăn. Poate că într-o zi vom fi mai mulți, atât de mulți încât pământul să pară o grădină a raiului, un loc în care cartea să fie zeița la care să ne-nchinăm și căreia să îi mulțumim clipă de clipă pentru toate darurile ce ni le oferă.

Cu acest gând am făcut și următorul pas: un grup de lectură unde să se adune toți cei care Citesc de plăcere și care vor ca vocile lor să fie auzite, să trezească și în alții plăcerea de a citi, de a descoperi scriitori cu har și povesti pe care noi, ceilalți, le-am trăit sau le-am imaginat, dar nu le-am știut scrie în cuvinte.

Dacă vă place să citiți, dacă vă place să mergeți cu o asemenea turmă, sunteți invitați/e să vă alăturați celor (deocamdată doar) cinci membri ai grupului Citesc de plăcere (clic pe linkul din acest paragraf). Regulile sunt cât se poate de simple: îți alegi o carte din bibliotecă, te filmezi citind un fragment din ea, postezi în grup și te bucuri alături de noi de universul de-a dreptul magic ce se deschide pentru a primi suflete sensibile, curioase, dornice de a învăța sau de a visa.