Nu am timp să citesc blogul lui Tudor Chirilă, însă mă delectez uneori cu citate găsite în cartea sa, Exerciții de echilibru. Respectivul volum este de fapt o selecție de texte de pe blogul său. Chirilă chiar scrie bine. Cunoaște limba română, se joacă frumos cu ea și nu se sfiește să spună lucrurilor pe nume.
“În cazul prostului, orgoliul compensează neștiința. Astfel că volumul cunoștintelor tale este direct proporțional cu volumul orgoliului întemeiat pe neștiinta lui.”
E interesant modul în care vede Tudor Chirilă raportul dintre orgoliu și știință/neștiință. Mă întreb dacă se privește și pe sine din această perspectivă…
Să ai o săptămână excelentă, Vienela! ☺
Nu il cunosc destul de bine pentru a ma pronunta. 🙂
Zile bune iti doresc!
Cu atata simplitate si seriozitate scrie Tudor despre lucruri importante incat nu ai cum sa nu ii dai crezare. Nu degeaba e un lider de opinie.
Pe mine m-a fermecat in clipa cand am dat peste scrisoarea adresata tinerilor. 😉
Oamenii confunda demnitatea cu orgoliul/vanitatea.
Oamenii fac multe confuzii. 🙂
Cu alte cuvinte: “prostul nu e prost destul până nu e şi fudul”.
Dar cred că în citat e o greşeală: volumul cunoştinţelor e INVERS proporţional cu volumul orgoliului. Adică orgoliu mult şi cunoştinţe puţine. Altminteri n-are sens, nu mai e prost.
A, acuma văd că e volumul cunoştinţelor “tale”, nu al cunoştinţelor “sale”. Atunci e corect, dpdv logic.
Dar ai scos citatul din context. L-am găsit pe net, e vorba de comunicarea cu proştii, fapt care dă sens afirmaţiei. Numai că respectiva afirmaţie nu mai e universal valabilă: orgoliul prostului e comparat cu volumul cunoştinţelor celui cu care comunică, iar acesta ar putea, la rândul lui, să nu fie prea deştept; sau ar putea fi deştept, dar neşcolit, caz în care nu ar avea prea multe cunoştinţe. 😛
Ca urmare, nici Tudor Chirilă nu mi se pare prea deştept – judecându-l doar după afirmaţia asta.
Că, altminteri, recunosc că volumul cunoştinţelor mele e scăzut, până acum nu auzisem de el. 😀
Asta e problema cand postezi citate, ca uneori isi pierd sensul. Dar nici nu imi permit sa postez toata cartea omului. 🙂
M-ati ametit de tot, tu si Chirila. E prea devreme, e prea sambata pentru filozofii d-astea. Bine macar ca ma distrez auzind ca exista oameni care nu au auzit de el. :)))
Mare pacat … nu cunosc nici cartea si nici nu stiu cine este Tudor Chirilă ! Mea culpa, dar “suna” bine! 🙂
Hi, hi, cine si-ar fi imaginat ca, din zece oameni, doi nu stiu cine e Tudor Chirila? :)))
E bine daca face exercitii de echilibru. 🙂
Ar trebui sa facem si noi, ceilalti. Uneori parem cam dezechilibrati. Sau o fi din cauza ca pamantul pare sa se invarta invers uneori? 😉
Vazusem cartea lui, dar atat… Poate daca as fi rasfoit-o, as fi mers mai departe.
Multumesc de prezentare, Vienela.
Cel putin pot “rasfoi” blogul sau, sa-mi fac o idee.
O saptamana frumoasa sa ai!
Eu am primit-o de la un coleg blogger. Nu mi-ar fi trecut prin cap vreodata sa dau bani pe ea. 😉
Numai bine, Suzana!
Tudor Chirila imi place din ce in ce mai mult; in special ca artist care isi spune opinia in public.
Tot pentru asta il apreciez si eu.
el e deastul de frust in exprimarea opiniilor si nu fara temei…
E ceea ce apreciez la el cel mai mult. 😉
Un personaj interesant, Tudor Chirila! 🙂 Impleteste cuvintele cu maiestrie… nu ii este teama sa se exprime. Nu stiu daca este bine sau nu, dar poate ca pentru el este un avantaj… sau NU!
Eu cred ca il avantajeaza. Daca nu prin muzica, macar prin cuvinte sa ajunga la cei care altfel nu ar avea de unde sa stie de el.
Cred că scrie bine, dar am citit sporadic, articole ce mi-au căzut sub ochi online…
Eu am intrat doar de vreo doua ori pe blogul lui, cand am vazut ca e primul in zelist. :)))
Mi-ai trezit interesul. O să răsfoiesc și din Chirilă. O zi faină!
E interesant si scrie despre cam tot ce e pe lume. Numai bine!
Îmi place mult cum scrie și cum gândește Tudor chirilă. Și faptul că spune cu convingere și cu curaj ceea ce gândește. Citatul ales este foarte fain. Lumea în care trăim ne demonstrează în fiecare zi câtă dreptate are și cât de mult rău poate să ne facă tuturor această ”fudulie” a omului ignorant, dar foarte dornic să stea în frunte, lângă cei care știu cu mult mai mult…
Numai bine! 🙂
Din pacate da, traim vremuri ciudate, in care cel ignorant e deasupra intelectualului. 🙁
nu am citit cartea lui, muzica imi place, o cunosc!
am mai auzit cateva lucruri despre el si pare ca gandeste!
Ciudat este ca, exceptand 2-3 melodii, muzica lui nu imi spune nimic. Dar imi place felul in care se implica in problemele tarii.