Sunt cărți despre care se poate vorbi o zi întreagă și sunt cărți ce nu pot fi povestite, ci doar simțite. Foc palid face parte din a doua categorie. O carte grea, de o frumusețe stranie, cruntă, de-un nespus absurd, superb (nu-s cuvintele mele, după cum veți observa puțin mai târziu). O carte care îndeamnă la meditație și care ar merita mai mult din partea celor ce o citesc. Dar cum să vorbești altora despre ceva ce nici tu nu înțelegi pe deplin, despre ceva ce nu poate fi cuprins în cuvinte? Nu cumva e mai bine să taci, să lași poetului plăcerea de a vrăji din doar câteva slove?
“Ce clipă din treptata degradare
Vrea învierea? Anul? Ziua, care?
La cine-i cronometrul? Banda unde?
Sunt și-unii ghinioniști sau scapă turme?
Un silogism: alți oameni mor; dar eu
Nu-s altul; prin urmare, nu mor eu.
O colcăială-n ochi e spațiul; timpul,
Un cântec în urechi. În stupul
Acesta-s zăvorât. Și totuși, dacă
‘naintea vieții am fi gândit la viață,
Ce stranie, cruntă, de-un nespus absurd
Superb probabil că ne-ar fi părut!”
Citatul de mai sus participă la jocul găzduit de Zina, unde vă puteți înscrie și voi în orice zi de luni. Aici găsiți un alt citat din cartea Foc palid, scrisă de Vladimir Nabokov.
Nu prea le am eu cu poezia, trebuie să recunosc! 🙂 Adica o poezie normal, e ok dar 999 de versuri … îmi pare “sufocant” ! Chiar ai citit-o pe toata? Daca da, esti grozava! 🙂
Cartea este impartita intre poezie si proza. De fapt, poemul de 999 versuri nu ocupa mai mult de cateva pagini din carte. 😉
Un citat interesant, care invită la meditație.
Zi frumoasă!
Îmi place ideea din final. Cred că are mare dreptate.
Cu adevarat este o carte care trebuie citita pentru a putea eventual descoperi sensurile ei. Pare o scriere cu un cifru propriu, care ar trebui eventual descifrat de cititor.
Dar imi pare ca emana o mare tristete, nu stiu daca asa e toata cartea.
Multumesc de recomandare, draga Vienela!
O saptamana frumoasa si spornica iti doresc!
interesantă alegere ! cam dure versurile dar pline de adevăr !
”alți oameni mor; dar eu nu-s altul; prin urmare, nu mor eu…”
felicitări pentru postare ! pupic !
Uneori abia reusesc sa inteleg evidenta… 🙂
O carte ca aceasta cred ca poate fi citita si seara, inainte de culcare, de cel care da propria (eventuala) interpretare la “alambicarile” scriitorului, fara a se stradui sa descifreze “ce a vrut autorul sa zica” – scriitorul a vrut sa zica exact ce a inteles fiecare cititor.