Pentru jurnalul de femeie simplă caut mai mereu citate pe internet. Pierd timp, mă chinui să le “fur”, încerc să găsesc unele care să se potrivească în context… Și fac toate astea fără să îmi dau seama că aș putea găsi prin cărțile din bibliotecă diverse citate, astfel încât să nu mai umblu pe site-urile altora, să nu îmi mai chinui bietii neuroni.
Cel mai simplu mi se pare să caut citate din cărți, dacă tot vreau să umplu cu oarece și rubrica aceea, dar trebuie să îmi amintesc la timp. Uneori nu văd nici dacă toate becurile sunt aprinse (la tentativa aceasta de glumă nu trebuie să râdeți). Pentru astăzi am ales, absolut la întâmplare, o carte din bibliotecă. Nu am citit-o și nici nu am de gând să o fac.
Dar am găsit în ea pasaje care îi vor da pe spate pe iubitorii de citate din cărți, pe cei care urmăresc pagina lui Teo sau a lui Tony Poptămaș. De fapt, e o lecție bună pentru toată lumea. Să vedem care este citatul ales pentru astăzi.
Reguli de aur pentru fiecare zi, carte scrisă de Omraam Mikhael Aivanhov
Citat:
“Lecția scoicii perlifere
Cum reușește scoica să facă perle? Înainte de toate, există un grăunte de nisip care a pătruns în cochilia ei și care o irită. Ah, își spune ea, cum să fac să scap de el? Mă zgârie, mă mănâncă, ce să fac? Și iată că începe să reflecteze; se concentrează, meditează, cere sfaturi, până în ziua când înțelege că nu va ajunge niciodată să scape de grăutele de nisip, dar că are posibilitatea să-l învelească până ce acesta va deveni neted, lustruit, catifelat. Și când izbutește, este fericită și își spune: A, am reușit să înving o dificultate!
… Deci, de acum înainte, în loc să vă plângeți și să vă măcinați fără să faceți nimic, lucrați și secretați acea materie specială în care să vă puteți înfășura dificultățile.”
Puteți încerca și voi să ascultați acest sfat. Sau să culegeți citate din cărți. Deschideți o carte la întâmplare. Răsfoiți până găsiți ceva care să se potrivească stării voastre sau care să răspundă nevoilor voastre. Postați citatul ales pe blog, pe facebook, oriunde credeți că mesajul poate ajunge la cei ce au nevoie de el.
În adolescenţă am umplut aproape un caiet întreg cu citate din cărţi. Dar într-o bună zi mi-am spus că “viaţa trebuie trăită, nu citită”, l-am rupt şi l-am aruncat.
Şi bineînţeles că acum îmi pare rău. Probabil că nu m-ar mai impresiona tot ce selectasem atunci, dar ar fi fost interesant să recitesc acum ceea ce am considerat atunci plin de înţelepciune – sau doar foarte frumos spus.
Frumoasa si interesanta postarea ta. Eu am gasit si o carte a Liviei Olaru: “Maxime, cugetari si aforisme”, o colectie foarte interesanta, cred eu.
Un sfarsit de saptamana inspirat, Vienela! :)
Am avut si eu un caiet studentesc plin cu citate. Tin minte ca stateam in pat cu cartea in mana si alaturi aveam negresit un caiet si un pix, sa notez orice chestie frumoasa ori interesanta mi-ar fi iesit in cale. Nu mai stiu ce s-a intamplat cu el. Dupa cum spui si tu, mi-ar fi placut sa revad astazi ceea ce altadata mi s-a parut deosebit. :))
Multumesc! Daca imi iese in cale, cu siguranta o cumpar (sau o imprumut), caci mereu mi-a placut genul acesta de carti.
Zile senine iti doresc!