Ciorbă cu ou și cu oțet fiartă de emoție
Făcută cu ou și cu oțet, ciorba căuta o soluție pentru a scăpa de piatra ce i se pusese pe inimă. O încerca un presentiment urât. Transpira abundent și mirosul i se împrăștia prin bucătărie, făcând ca toți ochii să lucească de poftă. O vor mânca!
Simțea că doar o minune ar fi putut să o scape de soarta crudă ce i se pregătea. Și minunea a venit! Sub forma unor musafiri pretențioși, care au vrut să guste numai pește la grătar și o salată. Dar, ca orice minune, a durat mult prea puțin.
A doua zi, fiartă de emoție în suc propriu, ciorba s-a văzut ba sleită în frigider, ba încălzită la foc mic, ba împrăștiată prin farfurii, ba sorbită zgomotos și lăsată să alunece într-un hău călduț. Noroc că a leșinat înainte de a vedea pe ce traseu a mai mers în drumul ei spre lumină… :)
Nu vă pot da rețeta, pentru că nu îmi aduc aminte ce fel de ciorbă făcusem în ziua când am scris textul. Vreau doar să zâmbiți, căci viața e scurtă și drumul ciorbei spre lumină este teribil de imaginat. La fel este și forma ei finală. Nu luați viața prea în serios, căci de multe ori are forma ciorbei ieșite la lumină.
Vă recomand să aveți la îndemână produse alimentare de bază când gătiți, deoarece fără ele ciorba, de orice fel ar fi ea, nu va fi gustoasă. Pentru mai multe rețete de acest fel să sfătuiesc să rămâneți aproape abonându-vă la blog. Nu aduce ziua ce aduce ciorba, după cum ar spune un vechi proverb românesc. Sau era altfel?
S-ar putea să vă intereseze și ciorba de perișoare.
Eu aș vrea să aflu Care vă este cel mai mare eșec în bucătărie?
E clar dreasa cu ou, probabil ca si cu otet daca zici tu. :) Eu de obicei folosesc bors sau zeama de lamaie, dar imi place si zeama de varza.
Co otet cand si-a adus bucatareasa aminte. :) Borsul si zeama de varza imi plac si mie mult.