Am trecut de mult de vârsta la care ieşeam în faţa blocului să joc şotron, leapşa sau pititea. Cu bicicleta nu mă pot plimba, pentru că a nins. La o bătaie în zăpadă iar nu pot, deoarece imediat după ce s-a oprit ninsoarea a ieşit soarele, transformând totul în mocirlă. De citit nu am chef… Şi atunci ce să fac? Încă nu am ajuns la vârsta la care să vegetez în fotoliu, croşetând la mileuri de macrame pe care nu le mai vrea nimeni. Chiar nu mi-ar plăcea să îmi văd munca de o viaţă împodobind copaci golaşi prin parcuri.
Vorbesc cu Ionuţ după ce se întoarce de la şcoală şi decidem de comun acord să nu dăm importanţă faptului că Mihai este la muncă. Ştim că nici Bogdana şi sotul ei nu pot veni pe la noi în cursul săptămânii (şi mai ales în miezul zilei). Rămâne să ne jucăm în doi Monopoly Millionaire. După ce sâmbătă am cumpărat domenii şi am construit case până la ora 1 noaptea alături de soţul meu şi de prietenii noştri, după ce duminică am jucat în trei de dimineaţa şi până seara, astăzi am ajuns să ne întrebăm dacă nu cumva acest joc creează dependenţă.
Am mai avut o perioadă în care ne jucam pe calculator monopoly. Ne prindea miezul nopţii cu mâna pe mouse, aruncând zaruri şi licitând pentru proprietăţi. De când am primit jocul câştigat la Ruxa pe blog chiar nu fac altceva decât să mă joc, să număr banii (aici câştiga cel care ajunge primul la un milion) şi să ridic hoteluri, de parcă aş fi copil. Jocul nu permite continuarea până la falimentarea jucătorilor (am încercat), aşa că se şi termină mai repede. Este şi bine, dar şi rău în acelaşi timp. Oricum, ideea este că trebuie să spun adio ordine prin casă, adio mâncare gătită!
Nu îmi rămâne decât să cânt alături de Paraziţii: Cineva să mă oprească! Numa’ să-ndrăznească!
Si noi am avut o perioada de dependenta de monopoly cu niste prieteni. Jucam, cumparam proprietati, investeam, faceam aliante … ore intregi, zile la rand. Dar a trecut de la sine, dupa o vreme ne/am plictisit si am dat in alte dependente :)
Eu am pierdut un monopoly si-am dat de remy.
Am scapat de dracu` si-am dat de tac`su. :))
Opreşte-te!
Apucă-te de poker!!! :))
:)) Imi aduci aminte de mine cu Fruit Ninja sau mai nou cu Instagram. Sunt dragute dependentele astea, dar curand ajungem sa ne plictisim (si) de ele…
Nu-i musai să fie mileuri de pus pe mobile (brrrr) sau pe copaci (unde nu-s chiar de lepădat!). Poți croșeta chestii ce îmbrăcat. O prietenă de-a mea face haine din macrame (rochii, veste, blazere, etc) haioase și costume de baie, pe care le vinde cu niște sume bunicele. Așa, mai asimetrice, unele vopsite cu ceai negru sau de crușin, altele lăsate natur, arată bine, artisitic. O pun pe Enya mea să-ți deseneze modele, dacă vrei (că eu îs depășită). Asta nu înseamnă că vreau să te iau de la joacă… ;)
Prin 2008 eram dependentă de Second Life..sau cel puțin așa credeam atunci. Adevarul este că ardeam de nerabdare să evadez în lumea virtuală și să mă joc, să mă teleportez, să stau de vorba cu alte avatare. Chiar mă gândeam uneori când mă voi opri. Și nu a fost greu..pentru că atenția mea s-a îndreptat în altă direcție și a trebuit să folosesc timpul pe care îl petreceam în SL pentru altceva, mult mai important (nu e vorba de alt joc).
Nice are dreptate, nu-i nevoie să te oprească cineva.
În curând, ţi se va duce cheful de Monopoly.
De-aia nu joc eu jocuri pe calculator in general :))…ca mi-e teama ca devin dependenta :))
monopoly e un joc superb. si eu am fost dependent :)
Am jucat cu nevasta-mea cand eram pusti de am rupt tablia :)). Era foarte misto. Apoi am trecut, in cor, la jocuri pe computer. Dar Monopoly are intr-adevar un capitol aparte in istoria mea :))
Si eu am jucat monopoly, dar cand eram mic…acum nu mai am timp de el si..nu cred ca-l mai am, mi se pare ca e pe la tara…
Nici nu stiu cum e mai bine… eu, dupa ultima plimbare cu bicicleta, am avut un accident, am stat cu mana in ghips 3 (trei) luni! Asa ca si dependenta de Monopoly si mersul pe bicicleta pot fi la fel de periculoase. Cred ca, daca nu esti atenta, pana si crosetatul pune niste probleme de ”health and safety”! :)
Cred ca daca am deveni moguli in viata reala poate am reusi sa ne dezvatam de Monopoly… sau nici atunci? :D
Toate chestiile care ne plac creează dependenţă! :(
Hmmm, la noi îi zicea ”tupu” la ”pititea”! :)
Si noi de anul trecut tot jucam dar am ajuns sa ne si plictisim de M. :P Am schimbat strategia si cand ne intalnim toti baietii joaca Fifa iar fetele barfesc sau joaca tenis! :))
Hahahaha! Cred ca genul asta de joc da dependenta, iar copilul din tine abia asteapta sa se joace. Chestiile astea puse impreuna au drept rezultat ceea ce-ai descris. :)
STOP, Vienela !
(există atât de multe dependențe pe lumea asta !… e păcat să te rezumi la una :) )
ce sa-ti spun? succes la cat mai multe proprietati achizitionate! te antrenezi pentru cand ai sa fii bogata!
E chiar asa misto jocul acesta?
Mie-mi place puzzle! Dada! Jocul nebunului linistit! :) :) Dar imi place; ce?! Dupa ziua de azi ar trebui sa incep un altul! ;)
Succese!
Nu m-au prins niciodata jocurile astea. Monopoly nici in realitate. Nu cred ca-mi place. Daca-mi placea…ma jucam. Nu?