Mă strâmb în fel și chip când scriu. Din miez de gând scot zâmbete și cute între sprâncene. Mă strâmb și când citesc, de parcă-n fiecare rând se dă o bătălie între balauri sau de parcă zefirul mi-ar așeza în poală câte un smarald la orișice cuvânt. Unele texte mă impresionează mai tare decât altele. E firesc, îmi veți spune.

Tot firesc este să-i deranjez pe alții pentru a le citi fragmentul care mi-a plăcut? Sau asta-mi e ursita ce mă face unică (și enervantă)? Nu știu să citesc “normal”. Trăiesc fiecare propoziție. O citesc în așa fel încât să o poată trăi și alții. Exasperat, soțul își îndreaptă atenția către unicul meu descendent:

-E fenomenală mă-ta! De unde știe ea că acela a fost tonul gândit de autor, că așa trebuie intonată fraza respectivă? Uite cum gesticulează și cum se strâmbă când citește! Nici dacă ar fi scris ea articolul / textul / cartea nu ar fi rostit cuvintele cu atâta înflăcărare, trăind fiecare propoziție de parcă mireasma unui albastru crud, întreaga cerneală a literaturii, i-ar aluneca prin nări.
elefant.ro

-Nu știi nimic! Nu înțelegi nimic! îi răspunde dragul meu urmaș. În sufletul ei locuiește un poet captiv. Îi permite să iasă la iveală doar atunci când ne citește nouă bazaconiile altora. Ea știe, uneori chiar mai bine decât autorul, de parcă i-ar fi suflet – pereche, în ce ritm, în ce cadență, în ce cheie trebuie rostite cuvintele.

-Dați voi din plisc, gaițe ce sunteți, fără să pricepeți că un text nu valorează nici cât o ceapă degerată dacă nu e citit cu intonația potrivită! le strig cu lacrimi de furie și de rușine în ochi.

Mă ghemuiesc în mine ca-ntr-o rotondă, știind că din toate părțile vine același neplăcut ecou. Îmi acopăr urechile, dar sunetul tot ajunge la mine:

-Știi de ce o mare parte din populație nu îți vizitează blogul? Pentru că pe lume sunt prea puțini nebuni care să citească textele, în gând sau cu glas tare, cu intonație și cu gesturi largi, ca și cum ar fi fost acolo și ar fi trăit cele scrise de tine.

Rămân pironită în scaun. În ochi îmi dansează bobițe rotunde, cristaline. Fiecare citește ce are nevoie să înțeleagă sau fix ce vreau eu să transmit?

Cu aceste 12 cuvinte (plisc, descendent, batalie, ursita, pereche, crud, smarald, rotonda, populatie, miez, captiv, mireasma) au transmis și colegii mei câte ceva. Intrați la Eddie și căutați în tabel. Și nu uitați să citiți cu intonație! :D

cuvinte tiparite