Ni s-a spus că eliberarea certificatului de deces este o simplă formalitate, o hârtie pe care o vom primi în zece minute. Dar pentru a ajunge la oficiul de stare civilă al primăriei a trebuit întâi să trecem prin purgatoriul birocraţiei din spitalul judeţean. S-a constatat decesul sâmbătă, la ora 4, 50. Luni, la ora 9, 30, fişa medicală doveditoare încă nu fusese adusă la morgă. După o lungă aşteptare şi după multe insistenţe, o asistentă a binevoit să aducă fişa. Era incompletă, motiv pentru care nimeni nu ne putea elibera un certificat medical constatator.

Am revenit a doua zi, când medicul de pe secţie a fost de serviciu. L-am căutat. Ne-a trimis la asistenta şefă. Am primit o hârtie în care erau descrise evoluţia bolii şi cauza decesului. După o altă lungă aşteptare, am reuşit să intru în biroul celor de la morgă. Bieţii oameni nu păreau a fi medici. Mai degrabă arătau a conţopişti. Nici mai mult, nici mai puţin de patru registre aveau de completat cu toate datele posibile şi imposibile despre decedat şi despre “aparţinătorul” care urma “să îl ridice”.

Desigur, hârtia primită de la asistenta şefă era fără valoare, dacă în fişa propriu-zisă nu fuseseră operate modificări. Alţi nervi, altă aşteptare, alte hârtii de completat. Într-un final am primit certificatul constatator. Cu el ne-am îndreptat către oficiul stării civile al primăriei, locul unde se eliberează certificatul de deces. E situat în celălalt capăt al oraşului, căci mult prea greu ar fi ca un reprezentant al primăriei să aibă biroul chiar în spital ori toate datele să fie transmise şi centralizate cu ajutorul internetului.

Era deja marţi la prânz. Trecuse perioada în care am fi putut înregistra certificatul de deces fără alte bătăi de cap. Ne-au trimis fuga-fuguţa la procuratură, unde o domnişoară plictisită a scris un întreg roman despre persoana decedată -pe hârtie, de mână, în anul 2015- apoi a umblat prin birouri pentru a găsi un procuror care să-şi pună autograful pe manuscris. Abia după ora 14, la peste 80 de ore de la deces, am reuşit să intrăm în biroul stării civile şi să primim certificatul de deces.

Actele necesare:

-certificatul medical constatator al decesului

-certificatul de naştere şi de căsătorie al persoanei decedate

-buletinul de identitate al persoanei decedate

-copie după actul de identitate al persoanei care ridică certificatul de deces

-pentru că înregistrarea s-a produs târziu, dovada de la procuratură că au luat la cunoştinţă cauzele decesului.

Pe toată această perioadă am avut senzaţia că statul român are grijă de sănătatea psihică a cetăţenilor săi. Când să îţi plângi morţii, când să ţi se facă rău de durere, dacă tu umbli prin zeci de birouri pentru un certificat de deces?