Suntem mulți în casă, iar tentațiile din magazine sunt cu mult mai multe, motiv pentru care și ultima dată când am călcat prin Tesco am încărcat un coș întreg, așa cum le stă bine unor oameni gospodari, care nu vor să ducă lipsă de nimic. La ieșirea din magazin există un telefon de unde poți suna gratis pentru a chema un taxi, dar noi am ales să stăm întâi afară, cât să băgăm cumpărăturile în plase și să fumăm câte o țigară în locul special amenajat. Una dintre plase nu a încăput în coș și nu am vrut să forțăm, mai ales că era cea mai grea și taxiul urma să apară în câteva momente. Am lăsat-o jos, alături de coșul pentru gunoi.
Am nimerit un om simpatic, care a vorbit cu noi câte în lună și în stele în puținele minute până acasă. Mi-au atras atenția inscripțiile de pe geamurile taxiului: no smoking, no drinking, no eating. Iată că la ei se poate, mi-am spus și mi-am promis că voi scrie pe blog despre acest lucru. Mașina arăta și mirosea de parcă ar fi fost nouă. Cu mirarea încă stăruindu-mi pe chip, am urcat spre apartament. Atunci am remarcat că ne lipsea plasa în care băgasem cumpărăturile cele mai valoroase.
Să mergem pe jos până la magazin ne-ar fi luat cam o jumătate de oră. Am ales să chemăm un alt taxi. De cum a oprit în parcarea Tesco, m-am repezit spre coșul de gunoi unde poposisem vreme de o țigară. Plasa noastră nu mai era acolo. Am privit dezorientată în jur. Chiar așa repede se mișcă hoții și pe aici? m-am întrebat, ofticată pe propria noastră neatenție. M-am gândit că totuși merită să fac o încercare și am intrat în magazin. Paznicul de la intrare m-a trimis la recepție fără să îmi spună nimic altceva.
La recepție i-am explicat doamnei că am făcut multe cumpărături, am stat să fumăm câte o țigară și apoi am urcat în taxi, uitând una dintre plase lângă intrare, la coșul de gunoi. Doamna mi-a zâmbit, m-a întrebat dacă plasa mea era portocalie și, imediat ce i-am confirmat, m-a rugat să o aștept, că merge până în spate. S-a întors toată numai zâmbet, cărând plasa mea grea și valoroasă. I-am mulțumit frumos. Drept răspuns, ea mi-a mulțumit că am făcut cumpărături de la Tesco. Acesta este un alt motiv pentru care îmi scot pălăria în fața scoțienilor. Ce șanse erau să se întâmple la fel în România?
PS: După recuperarea plasei ne-am întors acasă cu același taxi, deci sunt în măsură să vă spun că staționarea nu ne-a costat nimic. Am plătit numai drumul dus-întors.
Uăiileei, ce departe suntem de asta. Totuşi, la noi depinde numai şi numai de cine găseşte primul obiectul sau obiectele pierdute. Că se mai poartă şi pe aici treaba cu restituirea. Rar, dar e bine şi aşa.
In Romania nu mai gaseai nici urma de sacosa :))) Acolo sunt oameni mai civilizati….
Hoti nu cred ca sunt, dar pot sa vin sa verific :)))
Ha, ha, te astept oricand vrei. :)))
In Spania un coleg a uitat țigările incepute, pe o banca in fata unei cârciumi. La 2 zile nici naiba nu mai știa de țigări, in schimb tanti de la cârciumă când ne a văzut si recunoscut s a întors cu pachetul de țigări.
Asta da surpriză.Fii sigură că la noi n-o mai găseai.🤔