În curtea vecinului meu crește un copăcel interesant, care face niște fructe de un roșu aprins. Mă lovesc de ele în fiecare zi când îl scot pe Bruno la joacă. Ieri am rupt o crenguță. Nici prin cap nu mi-a trecut, la acel moment, că îmi va da de lucru pentru câteva ore și că distracția va continua și astăzi. Am pozat crenguța cu fructe în fel și chip lângă diverse alte obiecte. Fotografiile m-au impulsionat astăzi să scriu pe blog, întâi un haiku de toamnă, iar acum câteva rânduri despre nimic. Acest nimic este important pentru mine, căci reprezintă felul în care mă relaxez în timpul liber.
Ce poți face cu o crenguță ruptă dintr-un pom? Desigur, poți face tot ce îți trece prin cap. Îi poți compune chiar și poeme, dacă te simți în stare. Mie mi-a fost ușor și plăcut să îi fac vreo trei sute de poze, în diverse ipostaze. Pentru că mi-am cumpărat din aeroportul din Londra, în timpul escalei spre Sardinia, cartea Love in the Time of Cholera, de Gabriel Garcia Marquez, și pentru că nu am apucat să citesc nimic din ea, dar am văzut o ecranizare acum câteva zile, mi-am dorit să am și o fotografie drăguță, așa că am folosit crenguța în scop decorativ. Ce a ieșit puteți vedea mai jos.
De asemenea, dacă dați clic pe linkul haiku de toamnă (îl găsiți mai sus), aveți ocazia de a vedea crenguța folosită și în alt aranjament. Nu uitați să îmi rămâneți aproape, căci în zilele următoare voi mai posta poze în care crenguța mea cu fructe de un roșu aprins este vedetă. Am așezat-o lângă cărțile care așteaptă să fie citite, am pus-o lângă jucăria pe care soțul meu mi-a cumpărat-o din Sardinia, am pus-o lângă fructele mele preferate, lângă singura floare pe care am găsit-o în curte și chiar lângă dragul meu Bruno, care nu a ezitat să rupă câteva bobițe.
Poate că mă veți întreba ce s-a ales de biata crenguță. Ei bine, vă răspund oricum, fie că întrebați, fie că nu. Crenguța mea stă la loc de cinste, pe birou, într-un vas drăguț, care apare și el în câteva dintre pozele de ieri. Merită, nu-i așa? Deși cam ofilită acum, mi-a adus aminte că am niște bloguri pe care scriu tot mai rar și m-a făcut să le trezesc la viață.
Voi ce ați fi făcut cu această crenguță?
1 thought on “Ce poți face cu o crenguță?”