Câteodată nu este de ajuns să vrei…
Mi s-a spus de multe ori vorba Câteodată nu este de ajuns să vrei, trebuie să și poți. Ghinion. M-am născut om și puterile îmi sunt limitate. Nu întotdeauna iese așa cum visez. Deși iubesc viața cu toată ființa mea, știu că uneori este plină de surprize, nu toate plăcute.
Câteodată nu este de ajuns să vrei… Uneori viața e roz, alteori durere
Câteodată simt că plutesc pe deasupra grijilor. Apoi cad.
Un pas înainte și unul înapoi înseamnă că rămân pe loc
Câteodată mă doare tăcerea lumii. Apoi aud urletul lupilor.
Totemul lupului, carte scrisă de Jiang Rong
Câteodată mă simt înghesuită în conserva planetei. Apoi întind un deget.
Câteodată cânt sălbatic despre umanitate. Apoi o caut.
Rădăcini rupte. Moartea umanității e aproape
Câteodată alerg spre o îmbrățișare. Apoi simt cuțitul.
Câteodată mă opresc și respir adânc. Apoi tușesc.
Amărăciune într-un scuipat cu (rude de) sânge
Câteodată îmi este rece chiar și sub razele arzătoare ale soarelui de gustar. Apoi tremur.
Lacrimi transformate în soare topit
Câteodată îmi este cald chiar și ascunsă în nămeții alb-murdari ai zilelor de după ninsori. Apoi mi se înroșesc obrajii.
Furie, dezamăgire, ruşine, satisfacţie
Câteodată mi-e toamnă și atunci adun roadele. Apoi le înapoiez naturii.
Câteodată mă opresc și râd. Apoi îmi șterg lacrima.
O lacrimă pentru Sânziana cea frumoasă, dar fără de noroc
Toate linkurile de mai sus sunt invitații la noi lecturi. Dacă ai timp, poate vrei să citești și:
13 adevăruri despre ceea ce contează în viaţă
În viața de unde nimeni nu poate scăpa cu viață
Cuptorul unde vrăjitorii cântă și descântă
De unde îmi vin ideile pentru blog
Turul mincinosului și niște povești jurnaliere
5 rucsacuri moderne de la We Velvet care te vor cuceri
Cateodata… plin de contradictii. :)
Cateodata… scriu. :)
Câteodată simt că viaţa mi-a întors spatele. Apoi văd curcubeul.
Frumos! Intotdeauna rasare soarele, chiar si dupa furtuna… :)
Minunate versuri! Mi-au plăcut mult.
O zi frumoasă! :-)
Multumesc frumos! :) Seara placuta!
Câteodată mă mir de cum mi-a zburat mintea. Apoi văd că mă însoțesc atâtea alte zboruri și mi de taie respirația admirându-le înaltul și frumosul.
Cateodata intru pe blogul tau si citesc. Apoi imi dau seama ca as putea sta acolo zile intregi fara sa ma plictisesc.
Foarte fain!
Cateodata cad si… intr-o zi n-o sa ma mai pot ridica. :)
Cateodata traiesc si… intr-o zi voi muri. :)
E o plăcere să te citesc. Nu doar câteodată.
<3 Sentimentul este reciproc, dupa cum bine stii.
Ce imi place cum ai scris! <3 Te salut, Vienela!