Câte asemenea războaie aș purta…

Era trecut de ora 22 când un clopoțel strident m-a anunțat că avem musafiri. Câinele plângea lângă ușă, semn că oaspeții erau de-ai casei. Am trecut peste o pisică, am făcut slalom printre alte trei și am ajuns la ușă. Din prag mi-a zâmbit M., fetița prietenei mele. Mami unde a rămas? am întrebat mirată. În fața blocului. O ceartă un vecin că parchează mașina într-un loc nepotrivit, mi-a răspuns micuța.

Nu aveam idee ce vecin ar fi putut fi, dar am văzut roșu în fața ochilor. M-am repezit pe ușă fără pălărie și fără palton, așa cum fusesem surprinsă. Era o urgență ce trebuia rezolvată înainte de venirea soțului meu, căci vecinul sigur nu găsise vreo potcoavă norocoasă care să îl apere de furia nebunului. Am lăsat deoparte orice ghiocel și am întrebat cine a fost sensibilul care s-a deranjat.

De la etajul trei a răsărit un cap. Cunoșteam genul acesta de mimoză. Cine nu-l cunoaște pe vecinul care știe mereu ce ai în sacoșă, care știe mereu cine la cine a venit, care spionează mereu pe toată lumea, care crede mereu că s-a însurat cu dreptatea? Omul își parcase mașina pe trotuar, în fața geamului meu. În spatele său mai era parcată o mașină. În jur, nici dacă plăteai regește nu mai găseai un loc de parcare.

Prietena mea, ca să-și ferească mașina de accidente, parcase tot pe trotuar, acolo unde mai găsise un locșor. Mi-am împărțit cu vecinul toporași și alte flori, căci el nu putea dormi la gândul că fata a blocat ieșirea de pe trotuar, iar eu nu puteam accepta gândul că a fost nepoliticos și absurd.

Chiar dacă am ridicat puțin tonul (să vă spun că fierbeam de nervi sau să dau vina pe distanța dintre mine și vecin?), am rămas lucidă și elegantă în exprimare. I-am cerut să coboare și să își parcheze mașina șnur, în așa fel încât și alții să poată înainta pe trotuar. Sau să caute el un alt loc de parcare, dacă tot are convingerea că există.

Băiatul meu a urcat la etaj, să îi explice politicos că un soare luminează pentru toți și că normal ar fi să nu provocăm o ceartă pentru atâta lucru, mai ales că exista posibilitatea de a contacta șoferul pentru mutarea mașinii, dacă ar fi fost nevoie. Vecinul nu i-a deschis ușa.

Voi, dacă deschideți ușa spre Eddie, puteți vedea ce au mai scris vecinii mei de blogosferă folosind cele 12 cuvinte (soare, flori, palarie, snur, potcoava, ghiocel, toporasi, idee, urgenta, peste, pisica, clopotel).

 

 

Calitatea desenului lasă de dorit, știu. Între mașini era spațiu cât să încapă un om. În spatele mașinii prietenei mele se termină trotuarul. Era ora 11 noaptea. Datele de contact ale prietenei mele erau la vedere. Mă întreb câte asemenea războaie aș purta cu vecinul dacă mi-aș lua mașină.

Legendă:

1. mașina prietenei mele. 
2. mașina vecinului. 
3. geamul meu.