Ce ar fi viaţa fără visuri, fără speranţe, fără obiective care să ne motiveze? Cât ar fi de tristă, de pustie, de cenuşie? Ce motive am avea să mergem mai departe, să nu clacăm? Dimineaţă visam pe blog să văd lumea, aşa cum am visat mereu. Ştiu că puţini sunt norocoşii ce reuşesc să viziteze tot ce îşi propun la începutul vieţii, puţini sunt cei ce au şansa de a vedea de aproape obiective turistice la care alţii nici nu îndrăznesc să viseze.

De multe ori, atraşi de cele văzute la prieteni sau pe internet, sperăm ca viaţa să nu se termine înainte ca paşii să ne poarte prin lume, prin locuri de o frumuseţe răpitoare sau încărcate de istorie. În astfel de momente uităm că nu trebuie să mergem prea departe pentru a găsi oraşe frumoase, peisaje pline de farmec sau natură sălbatică. Avem o ţară atât de frumoasă, atât de bogată, cu atât de multe lucruri căutate de turiştii străini… Da, străinii se miră de obiectivile turistice pe care le avem, de tradiţiile care s-au păstrat nesperat de bine, pe când mulţi dintre noi le dispreţuiesc sau, în cazuri fericite, le ignoră.

Gândiţi-vă la cât de ironică este viaţa: mari prinţi ai lumii vin în ţara noastră, îşi cumpără case în satele ascunse şi se bucură de natura generoasă, iar românii noştri fug după cai verzi pe pereţi în afara ţării- inclusiv eu, deşi nu au trecut niciodată pe la Sarmizegetusa, pe la cascada Bigar sau prin Bucovina. Am scris doar primele trei dintre cele mai interesante obiective turistice din ţara noastră, cele care mi-au venit primele în gând, dar în România sunt sute de asemenea obiective, ce merită văzute măcar o dată în viaţă.

De ce trebuie să căutăm pe afară ceea ce avem şi noi aici? De ce trebuie să îi lăudăm pe alţii, în loc să promovăm obiectivele turistice de la noi? De ce să nu cercetăm întâi ţara noastră, să povestim ce am văzut, ce a fost bine şi ce a fost rău? Cred că doar aşa ne-am putea ridica în ochii noştri şi ai altora, doar aşa am putea atrage străini şi ne-am putea bucura cu adevărat că suntem români, că am avut norocul de a ne naşte într-o ţara frumoasă, bogată, pentru care alţii ne invidiază.