Era micuta si tare naiva, caci povestile despre visul american, despre cainii care treceau pe acolo cu covrigi in coada si despre neamurile stabilite pe taramul magic ii umplusera capul de basme ce i se pareau franturi de realitate. Isi dorea o casuta doar a ei, cu camere mici, cu pridvor invaluit in flori, cu o curte mare, prin care sa se zbenguie in voie cativa caini. Cerea prea mult de la viata? Poate ca da, poate ca nu. Cerea atat cat ii era necesar pentru a considera ca traieste un vis frumos, chiar daca nu pe taram american.

Dar americanii o puteau ajuta sa isi realizeze visul, sa aiba casa ei, pe care o si remarcase deja, scoasa la vanzare undeva langa orasul in care locuia. Ce i-a trecut fetei prin cap? Daca le-ar trimite o scrisoare rudelor ce traiau pe taramul fagaduintei? O scrisoare in care sa le explice sa are nevoie de 10 000 de dolari (pe atunci nici casele nu aveau preturile de astazi) pentru a fi fericita. Ce inseamna 10 000 de dolari pentru un om care traieste intr-un vesnic El Dorado? Scumpa naivitate, nascuta din nestiinta!

Apoi a mai crescut, s-a mai documentat si a descoperit ca nu tot ce zboara se mananca. America din visul ei nu semana prea bine cu cea din realitate, unde oamenii erau saraci, aveau acces la droguri si isi vedeau munca inlocuita de roboti. Un dram de naivitate tot a ramas, sa stiti. Descoperise ca sunt si americani descurcareti, care stiu sa faca bani din piatra seaca. Isi dorea sa incerce si ea asa ceva, caci era un domeniu ce o atragea si simtea ca s-ar fi descurcat onorabil, ca ar fi stimulat-o provocarile neasteptate ce se iveau la tot pasul.

Ii stiti pe americanii ce cumpara case la preturi mici, le renoveaza rapid, apoi le vand la preturi mari, facand profituri uriase in doar cateva zile/saptamani? Ei bine, la ei visa naiva noastra. Se vedea cercetand site-urile unde poti gasi orice in legatura cu vanzari case, se vedea cumparand si pregatindu-se de renovare. Hopa! Ceva nu mergea nici aici bine! Pentru a renova o casa este nevoie de bani, bani pe care naiva noastra nu ii avea. In afara de asta, chiar de ar fi vrut sa aleaga dintre casele scoase la vanzare, nu zarea nici una in stare proasta, care sa aiba nevoie de renovari.

Ce ii ramane de facut visatoarei noastre? Ar putea pleca spre taramul fagaduintei, pentru a-si transforma dorintele in realitate, insa e constienta ca piata a fost deja ocupata. Ar putea spera ca ceea ce exista acum pe site-urile de vanzari case se va degrada in timp si va avea nevoie de renovari. Dar nu cumva organismul ei se va deteriora chiar mai rapid decat o casa bine construita? Ar putea munci ca si pana acum, facand mai multe economii, cu speranta ca inr-o zi va face averi. Un vis total nerealist la noi, nu-i asa? Ar putea sa isi scoata casa din vis la vanzare, sa isi caute alt vis pe care sa il viseze si atunci nu s-ar mai framanta atat…