Călărețul fără cap, carte scrisă de Mayne Reid

Pentru că mulți ajung pe blogul meu căutând un rezumat al poveștii Călărețul fără cap, carte scrisă de Mayne Reid, m-am decis să fiu puțin mai clară.

Aventură, mister, o minunată poveste de dragoste, gelozie, dispariția unui tânăr și o cr_mă au fost suficiente. Mayne Reid, scriitorul, a știut cum să își lege cititorii pentru totdeauna de cartea sa. Pe mine m-a făcut să mă îndrăgostesc definitiv de Maurice mustangerul, iar pe călărețul fără cap l-a lăsat să se plimbe nestingherit prin preerie până la finalul cărții.

Acțiunea romanului se petrece în Texas și îl are ca protagonist pe Maurice mustangerul, cel îndrăgostit până peste cap de Lousie, fiica unui bogat plantator, care și ea îl iubea pe acest tânăr irlandez stabilit în preerie.

Lucrurile se complică atunci când căpitanul Callhown (vărul Louisei) își bagă coada în frumoasa lor poveste de dragoste, convins fiind că fata i se cuvine lui. În paralel, în preerie apare un ciudat călăreț fără cap care bagă groaza în toți cei ce au ghinionul de a-l întâlni.

Atenție! Nu citi mai departe dacă nu vrei să afli sfârșitul cărții Călărețul fără cap!

Deși cititorul știe cine este înfiorătoarea arătare, abia la sfârșitul cărții, în timpul procesului, amănunte lămuritoare duc la înțelegerea deplină a faptului că Henry, fratele Louisei, fusese om_rât și decapitat de către căpitanul gelos care, în bezna nopții, crezuse că s-a întâlnit cu Maurice mustangerul.

Nu trebuie nici măcar să închid ochii pentru a face schimbarea. Întotdeauna îmi este suficient să deschid cartea Călărețul fără cap, de Mayne Reid.

Aici găsești cărți la fel de bune precum Călărețul fără cap:

 

 

Este roasă pe la colțuri de atâta citit, paginile încep să se îngălbenească. Eu cunosc întreaga poveste cuvânt cu cuvânt. Ciudat este că nu mă simt niciodată ca fiind Louise Pointdexter. Nu, eu rămân în continuare Vienela, adolescenta care visează la o dragoste cum numai Maurice mustangerul știe să ofere. Citind rândurile cărții, simt că acest băiat este îndrăgostit de mine. Pentru mine luptă și că onoarea mea o apără.

Îl văd zâmbindu-mi de sub sombrero și inima mi se topește de atâta fericire. Nu am întâlnit până acum nici un personaj de carte care să-i semene. El este eroul meu și pe el aș vrea să îl am ocrotitor, prieten, iubit, bărbat! Oricât ar fi de grea viața pentru el, Maurice Gerard, zis și mustangerul, reușește să își păstreze în orice împrejurare cumpătul.

Un fel de Făt-Frumos gonind prin Texas pe urmele mustangilor, (iubind cea mai frumoasă femeie) iubindu-mă pe mine și având cel mai bun prieten pe care și l-ar dori cineva: pe bătrânul vânător Zeb Stump.

Nici chiar atunci când este acuzat de cr_mă nu îmi schimb părerea despre el. În sufletul meu, știu că Maurice mustangerul este un om integru, că pentru el onoarea este mai presus decât viața. Chipeșul meu erou luptă cu căpitanul hain, cu jaguarul pregătit să atace, dar refuză să se apere atunci când mai presus de orice este onoarea fetei pe care o iubește. Cum să nu îndrăgești un asemenea bărbat, mai ales dacă ești la vârsta la care simți fiori plimbându-se pe sub piele, fără a înțelege totuși ce este cu ei?

 

 

Citate din Călărețul fără cap, carte scrisă de Mayne Reid

”Calul? E un cal înșeuat, care poartă frâu, fără nimic deosebit în înfățișare. Să-l fi înspăimântat călărețul? Iată, ochiul întâlnește ceva neobișnuit, ceva care înfioară.

Călărețul nu are cap!”

”Poartă aruncat pe umeri un serape ce se desface în bătaia vântului, dezgolindu-i pieptul și cizmele înalte, din blană de jaguar. Apărat astfel de umezeala nopții și de ploile tropicale, călărețul își continuă drumul, tăcut ca stelele ce sclipesc deasupra-i, nepăsător ca greierii ce țârâie în iarbă, ori ca vântul ușor de stepă ce-i flutură veșmântul.”

“Nimeni nu se mai îndoia acum că inspăimântătoarea arătare a fost văzută cu adevărat. Dar oare puteai să crezi? […] Circulau vreo zece versiuni, unele mai mult sau mai puțin veridice, altele mai mult sau mai puțin absurde. Unii spuneau că totul nu-i decât o iscusită scamatorie a indienilor, alții că e o momâie. Unii susțineau că e vorba de un călăreț în carne și oase, care-și ține capul ascuns sub serape și că vede prin două găurele făcute în serape ca să-și îndrume calul. Alții susțineau sus și tare că arătarea călărețului fără cap e însuși diavolul.”

“-Cum l-ați fi răsplătit? întrebă mustangerul, cuprins de o vădită tulburare.

-I-aș fi dat dragostea mea! murmură Louise.

-Atunci, șopti Maurice, aplecându-se spre ea – mi-aș da bucuros jumătate din viață ca să cădeți în mâinile bandiților, și cealaltă jumătate ca să vă scap de ei.

-Adevărat, Maurice Gerald? Nu glumi cu mine! Doar nu sunt un copil. Spune-mi adevărul! Gândești cu adevărat tot ce mi-ai spus?

-Da, e adevărul adevărat. Vă jur!

Mărturisirea mustangerului umplu inima Louisei de fericire.”

Nu știu pentru ce vârstă este indicată cartea Călărețul fără cap, însă mi-aș dori ca tot mai multe cărți bune (vă recomand Kamceatka, o carte scrisă de Marcelo Figueras) să ajungă la copiii ce își doresc să citească și care, din diverse motive, nu își pot permite să cumpere cărți.

Călărețul fără cap, carte scrisă de Mayne Reid