Îmi face o deosebită plăcere să ofer cadouri, să alerg prin magazine în căutarea lor, să urmăresc reacţia celor pentru care le cumpăr. Dar uneori sunt pusă în încurcătură, pentru că nu ştiu ce anume şi-ar dori anumite persoane şi atunci intru în panică. Rar fac cadouri “la comandă”, adică special pentru anumite ocazii. De cele mai multe ori cumpăr cadouri sub impulsul momentului, din dorinţa de a oferi o mică plăcere unui om care îmi este drag. Sau intru în magazin să caut ceva pentru mine şi văd un lucru care mi se pare potrivit pentru X. Nu stau pe gânduri. Îl cumpăr şi îl ofer cadou.

De cele mai multe ori este simplu. Ştiu ce gusturi au rudele mele şi prietenii. De exemplu, surorii mele nu îi voi duce niciodată o floare în ghiveci, nici măcar un cactus care nu are nevoie de multe îngrijiri, care poate sta neudat o perioadă mai lungă decât un palmier de apartament. Nu îi plac florile în casă. Soţului meu nu îi voi cumpăra niciodată o carte, pentru că nu îi place să citească. Băiatului meu nu îi voi face cadou tricouri roz sau mov, pentru că le arunca la gunoi în secunda următoare.

Trebuie să ţin cont şi de reguli, să nu ofer lucruri intime persoanelor cu care nu sunt intimă. Şi atunci caut să aleg cadouri simbolice, cadouri care să nu mă coste o avere, dar care totuşi să le aducă oamenilor un zâmbet de bucurie pe faţă.

Bine-nţeles că nu nimeresc întotdeauna cadoul potrivit. :)) Sunt convinsă că li s-a întâmplat şi altora să vadă feţe dezamăgite sau să fie ei dezamăgiţi de cadourile primite.

Am primit odată de la un băiat o eşarfă(de fapt era mai mult băsmăluţă) de mătase, crem. Nu am purtat şi nu cred că voi purta basmale vreodată, decât dacă mi-o ia mintea la vale. Vă puteţi imagina ce mutră am făcut văzând baticuţul ăla? Altădată am primit o ojă albastră. Să fim serioşi, am trecut de vârsta aia.

Mi s-a întâmplat să cumpăr o carte pentru o prietenă, convinsă fiind că îi va plăcea. Nu m-am înşelat, chiar îi plăcea, dar o avea deja în casă, în dublu exemplar. :))

Ionuţ a cumpărat în spirit de glumă, pentru o prietenă care îşi îngrijeşte excesiv părul, o perucă roşu cu albastru(nu vă spun cât m-a costat). Biata fetiţă. Nu a gustat deloc gluma.

Voi v-aţi confruntat cu astfel de situaţii?

PS: Ideea acestui articol mi-a venit de la leapşa Adelinei, care vroia să ştie ce cadou i-aş face de ziua ei.