Skip to main content

Blix

Deşi concursul la care am participat cu acest articol s-a încheiat demult, pentru mine mai ales, dar şi pentru voi, am să scriu în continuare despre aventurile lui Blix, pe care l-am îndrăgit din prima clipă.

După ce s-a întors a doua oară cu bine pe Nartela, istoricul extraterestru a decis că are nevoie de o mică pauză în care să îşi pună gândurile în ordine şi să stabilească nişte priorităţi.

A intrat grăbit în casa tăcută, trăgând avid pe nas mirosul de pelin ce îi lipsise in timpul călătoriei şi a dezactivat aparatul care îi oferise un somn asemănător comei celui mai bun prieten al său, Leda. Îi pusese acest nume în amintirea primului examen- Luna planetei Jupiter – , pe care îl trecuse cu succes şi care marcase depăşirea stadiului de copil fără griji spre adolescentul preocupat de istoria Nartelei şi a celorlalte planete din galaxie.

-Leda, scumpo, mi-a fost dor de tine! şopti Blix înduioşat, văzându-şi micuţul animal împleticindu-se printre picioarele lui.

Mangusta narteliană îl privi cu ochi blânzi şi îi sări în braţe, muşcându-l uşor de obraz, cum fac îndrăgostiţii când se alintă. El îi răspundea mângâindu-i blana galbenă şi urechile moi, în timp ce îi povestea despre diferenţele existente între Pământ şi Nartela, ca şi despre oamenii cunoscuţi acolo.

Liniştea domestică le-a fost tulburată de un zgomot puternic…

Comments