Biblioteca bloggerului român

Despre motivele pentru care încă mai citim (sau ar trebui să citim) cărţi, deşi trăim în era “social media”, pentru a-l cita pe Chinezu, am scris în cadrul unei provocări lansate de o librărie online. Despre unele dintre cărţile pe care le-am citit am scris de-a lungul timpului pe blog şi tare am fost încântată văzând că cititorii mei s-au prins în joc, au cumpărat cărţile recomandate de mine, mi-au recomandat alte cărţi şi au vorbit despre impresia pe care le-a făcut-o cartea recenzată.

Chinezu a mai născocit o joacă, una serioasă, la care am simţit nevoia să ader. Ne îndeamnă să vorbim pe blogul nostru despre iniţiativa “Biblioteca bloggerului român”, să spunem câte cărţi am citit în 2013, să facem un top 10 personal al cărţilor citite, apoi să invităm şi alţi bloggeri să se alăture proiectului de centralizare. Joaca ţine până pe 31 ianuarie, ora 23,59. Timp berechet, aş spune eu… Singura mea problemă este că nu mi-am notat nicăieri cărţile pe care le-am citit, deşi la început de an mi-am propus să o fac. Memoria nu ştiu dacă mă va ajuta, dar sper să reuşesc…

CARTI BUNE LA PRETURI MICI GASITI AICI

Pe blog am câteva recenzii, însă prea puţine faţă de cât am citit în 2013, aşa că voi trişa puţin. Voi recomanda şi câteva cărţi citite în 2012 sau la început de 2014. Mi-au plăcut mult, şi mi-aş dori să afle şi alţii despre ele.

1. Copiii minţii, de Orson Scott Card. Eu nu am citit încă, dar recomand întreaga serie a Jocului lui Ender.

 

 

2. Misterul regelui, de Stephen King. O carte pe care orice blogger ar trebui să o aibă în bibliotecă, dacă îşi doreşte să scrie bine, mai bine, foarte bine.

3. Eseu despre orbire, de Jose Saramago. Când omul devine animal, aş spune eu…

4. Furnicile, de Bernard Werber. Ar putea civilizaţia umană să coopereze cu inteligentele furnici?

5. Cuibul de vipere, de Francois Mauriac. Câţi oameni sunt mistuiţi de pasiuni pe care le ascund cu grijă, de dorinţe neîmplinite, care le macină nervii, de ură devastatoare?

6. Steaua şi biciul, de Frank Herbert. Entităţi total diferite între ele ar putea reuşi să comunice, să se înţeleagă şi accepte?

7. Memoriile unei gheişe, de Arthur Golden. Altă lume, alte obiceiuri, altă mentalitate…

8. Floarea de loldilal, de Ana-Veronica Mircea. Bloggeriţa noastră m-a uimit cu ideile pe care le are, idei ascunse între rândurile pline de umor.

9. Oraşul şi câinii, de Mario Vargas Llosa. Deşi emană multă violenţă, deşi dialogurile sunt de multe ori legate de sexualitatea nepotolită a adolescenţilor, nu veţi regreta nimic citind-o.

10. Regii nisipurilor, de George R.R.Martin. “Îl purtară spre casă. Era o casă urâtă, ponosită, construită din nisip sfărâmicios, dar uşa era destul de mare, şi neagră, şi respira. Totul era înspăimântător, însă nu asta îl făcu pe Simon Kress să urle. Urlă din cauza celorlalţi, a copilaşilor portocalii care ieşiră de-a buşilea din castel şi-l priviră impasibili în timp ce trecea.

Aveau, toţi, chipul lui.”

Oricât m-am străduit, tot nu am reuşit să recomand prea multe cărţi care să nu fie SF. Îmi spunea într-o zi Ciufulici: “aș spune că te-ai săturat de realitatea vieții actuale (nici nu ar fi greu) și tinzi către ceva ce ne dorim mulți, o nouă existență, cu o esență diferită de ceea ce simțim astăzi în jurul nostru. Doza de real ți-o iei în picături chinezești, silnic, așa că vrei să schimbi ceva din monotonia aceasta dureroasă. Poate fi o refulare. Și să știi că ne asemănăm aici, căci și eu parcă mă îndepărtez de real, în favoarea SF!”. Înclin să îi dau dreptate, măcar parţial.

Cum arată lista voastră de lecturi? Aveţi un top 10 al anului ce tocmai s-a încheiat?

Acolo unde canta racii

Sumki Amos Oz